Polonezii, balticii şi scandinavii îşi mobilizează forţele în faţa agresiunii ruse

Anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi intervenţia ei ulterioară în conflictul separatist din estul Ucrainei au declanşat o mai mare vigilenţă din partea Poloniei, a statelor baltice şi scandinave.

Aflate în orbita Moscovei în perioada sovietică, Polonia şi cele trei state baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – îşi cresc în prezent cheltuielile militare şi au cerut aliaţilor NATO, în special Statelor Unite, să îşi intensifice prezenţa în regiune, susţine site-ul Defense News.

NATO deja desfăşoară misiuni de supraveghere aeriane în statele baltice, membre ale alianţei şi care se învecinează cu Rusia.

Pentru a contracara exerciţiile militare ruseşti în regiunea Baltică şi a Mării Negre, alianţa militară vestică îşi întăreşte apărarea pe flancul său estic prin crearea unei forţe de reacţie rapidă formată din 5.000 de soldaţi şi prin înfiinţarea unor centre de comandă în 6 ţări din regiune, inclusiv România, Bulgaria şi Polonia.

Polonia

Un stat important în Europa centrală, Polonia a demarat un program fără precedent de amplificare a cheltuielilor militare în valoare de aproximativ 33,6 miliarde de euro, pentru a îmbunătăţi calitatea trupelor sale în următoarea decadă.

Pe lista sa de cumpărături se regăsesc un scurt anti-rachetă şi sisteme anti-aeriene, transportoare blindate pentru trupe şi submarine, precum şi drone de luptă.

Astfel, în baza acestui plan, Varşovia respectă o recomandare din partea NATO ca ţările membre să îşi crească nivelul de cheltuieli pentru apărare la 2% din PIB-ul naţional.

Polonia, cu o populaţie de 38 milioane, are 100.000 de soldaţi profesionişti şi 200.000 de rezervişti.

Lituania

În Lituania, bugetul apărării a crescut de la 0,89% din PIB în 2014 la 1,11% în acest an, ajungând la 425 milioane de euro.

La jumătatea lunii martie, Parlamentul lituanian a votat restabilirea parţială a serviciului militar obligatoriu. Lituania deţine o armată profesionistă formată din 8.000 de soldaţi, cărora li se adaugă 4.500 de voluntari din organizaţiile paramilitare.

De asemenea, în 2014, Lituania a cumpărat din Polonia rachete portabile sol-aer în valoare de 34 milioane de euro şi doreşte să cumpere rachete anti-tanc americane Javelin precum şi obuziere germane PzH 2000, potrivit Defense News.

Letonia

Riga doreşte să îşi crească numărul de soldaţi la 6.600 până în 2018, de la 4.600 câţi sunt în prezent, şi plănuieşte să-şi mărească numărul de rezervişti la 12.000 până în 2020, de la 8.000 câţi are în prezent.

În noiembrie 2014, Letonia a cumpărat de la norvegieni sisteme anti-tanc, camioane grele şi vehicule blindate de teren.

De asemenea, Letonia şi-a crescut bugetul militar, care a atins 1% din PIB în 2015 şi urmează să ajungă la 2% în 2018.

Estonia

În această naţiune baltică, cu o populaţie de 1,3 milioane, există 3.000 de soldaţi profesionişti şi, în acelaşi timp, alţi 3.000 de militari în termen şi 1.100 de civili pot fi chemaţi la datorie dacă este nevoie. În plus, Liga Apărării (Garda Naţională) numără 15.000 de membri, majoritatea voluntari.

La sfârşitul anului 2014, această ţară baltică a achiziţionat din Olanda 44 de vehicule de luptă de infanterie CV90, susţine Agerpres.

Estonia a atins deja pragul de 2% din PIB destinat apărării, conform recomandărilor NATO, totalizând anul trecut suma de 412 milioane de euro.

Norvegia

În 2013, ţara natală a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg a cheltuit 1,4% din PIB-ul său pentru apărare. În acea perioadă, Stoltenberg ocupa funcţia de premier.

Având în comun cu Rusia o porţiune din graniţa arctică, Norvegia a organizat un exerciţiu militar – Joint Wiking – în martie 2015, într-un moment în care Moscova a organizat exerciţii militare masive în apropierea zonei de graniţă.

Finlanda şi Suedia

Aceste două ţări nu fac parte din NATO dar, de când Rusia îşi exercită puterea în regiune, a crescut posibilitatea ca amândouă să se alăture alianţei, mai adaugă site-ul Defense News.

De asemenea, Suedia a trimis trupe în insula strategică Gotland şi a promis că îşi va extinde flota de submarine după ce forţele sale armate au eşuat să găsească un minisubmarin, presupus că ar fi aparţinut Rusiei, în arhipelagul Stockholm.

În 2013, cheltuielile Suediei în domeniul apărării au fost de 1,1% din PIB-ul său.

Helsinki, având o graniţă lungă comună cu Rusia, şi-a redus cu 2% cheltuielile cu apărarea în 2015, care au scăzut la 2,7 miliarde de euro, sau 1,29% din PIB.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.