Preşedintele sud-coreean renunţă la ordinul privind legea marţială / Opoziţia îi cere demisia

Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a anulat recenta sa declaraţie de lege marţială, după ce protestatarii au umplut străzile din apropierea clădirii Adunării Naţionale din Seul în primele ore ale zilei de miercuri, 4 decembrie, relatează Reuters, citând rapoartele din presa sud-coreeană.

Imaginile surprinse de utilizatorul de Instagram @kwangho.k arată o mulţime masivă de oameni pe o stradă din apropierea clădirii Adunării Naţionale. Protestatarii erau încă în faţa parlamentului la ora locală 3:40 dimineaţa.

Potrivit presei coreene, Adunarea Naţională a votat pentru a revoca declaraţia de lege marţială a preşedintelui.

Ambasadorul SUA în Republica Coreea a descris situaţia drept „instabilă” şi a declarat că oficialii americani „urmăresc cu atenţie recenta declaraţie a preşedintelui Yoon”.

Preşedintele Yoon Suk Yeol se confruntă cu punerea sub acuzare după eşecul legii marţiale

Parlamentarii sud-coreeni au prezentat miercuri un proiect de lege pentru destituirea preşedintelui Yoon Suk Yeol, după ce acesta a declarat legea marţială dar a anulat decizia câteva ore mai târziu, declanşând o criză politică în a patra mare economie din Asia.

Anunţul surpriză de marţi seara a provocat un conflict cu parlamentul, care a respins încercarea lui Yoon de a interzice activitatea politică şi de a cenzura mass-media, în timp ce trupe înarmate au intrat cu forţa în clădirea Adunării Naţionale din Seul.

Principalul partid de opoziţie, Partidul Democrat (PD), i-a cerut lui Yoon, care este în funcţie din 2022, să demisioneze sau să fie pus sub acuzare.

Şase partide de opoziţie sud-coreene au depus ulterior un proiect de lege în parlament pentru punerea sub acuzare a lui Yoon, votul fiind stabilit pentru vineri sau sâmbătă.

„Nu am putut ignora legea marţială ilegală. Nu mai putem lăsa democraţia să se prăbuşească”, a declarat reporterilor deputatul PD Kim Yong-min.

Au existat diviziuni profunde şi în Partidul Puterea Poporului, condus de Yoon, liderul acestuia cerând demisia ministrului Apărării Kim Yong-hyun şi a întregului cabinet. Kim a declarat că va demisiona.

Yoon a declarat naţiunii într-un discurs televizat, marţi seara, că legea marţială este necesară pentru a apăra ţara de forţele antistatale pro-nord-coreene şi pentru a proteja ordinea constituţională liberă, deşi nu a menţionat nicio ameninţare specifică.

Au urmat scene haotice când trupele au încercat să preia controlul asupra clădirii parlamentului, deşi s-au retras când consilieri parlamentari au folosit stingătoare de incendiu, în timp ce afară aveau loc confruntări între protestatari şi poliţie.

Armata a declarat că activităţile parlamentului şi ale partidelor politice vor fi interzise şi că mass-media şi editorii vor fi sub controlul comandamentului legii marţiale.

Însă legislatorii au sfidat cordonul de securitate iar, la câteva ore după declaraţie, parlamentul Coreei de Sud, cu 190 dintre cei 300 de membri prezenţi (inclusiv 18 membri prezenţi ai partidului lui Yoon), a adoptat în unanimitate o moţiune pentru ridicarea legii marţiale.

Preşedintele a anulat apoi declaraţia, la doar aproximativ şase ore de la proclamarea legii marţiale.

Protestatarii din faţa Adunării Naţionale au strigat şi au aplaudat. „Am câştigat!”, au scandat ei.

„Există opinii conform cărora a fost prea mult să recurgem la legea marţială de urgenţă şi că nu am respectat procedurile pentru legea marţială, dar acest lucru a fost făcut strict în cadrul constituţional”, a declarat un oficial prezidenţial sud-coreean.

Pieţe volatile

În ciuda dramei de peste noapte, Seulul părea normal miercuri, cu traficul obişnuit de dimineaţă la ora de vârf în trenuri şi pe străzi.

Cu toate acestea, sunt aşteptate mai multe proteste, cea mai mare coaliţie sindicală din Coreea de Sud, Confederaţia Coreeană a Sindicatelor, plănuind să organizeze un miting în Seul şi promiţând să facă grevă până când Yoon va demisiona.

Ambasada SUA a îndemnat cetăţenii americani aflaţi în Coreea de Sud să evite zonele în care au loc proteste, în timp ce unii angajatori importanţi, inclusiv Naver Corp şi LG Electronics Inc, au recomandat angajaţilor să lucreze de acasă.

Pieţele financiare au fost volatile, acţiunile sud-coreene scăzând cu aproximativ 1,3%, dar aproape de un minim al ultimilor doi ani. Dealerii au raportat suspiciuni de intervenţie din partea autorităţilor sud-coreene pentru a opri căderea monedei.

Ministrul de Finanţe, Choi Sang-mok, şi guvernatorul Băncii Coreei, Rhee Chang-yong, au avut întâlniri de urgenţă peste noapte, iar ministerul de Finanţe a promis că va sprijini pieţele dacă va fi necesar.

„Vom injecta lichidităţi nelimitate în acţiuni, obligaţiuni, pe piaţa monetară pe termen scurt, precum şi pe piaţa valutară pentru moment, până când acestea vor fi complet normalizate”, a transmis guvernul într-o declaraţie.

Vânzările de conserve, tăiţei instant şi apă îmbuteliată au crescut peste noapte, a declarat un important lanţ sud-coreean de magazine de proximitate, care a solicitat anonimatul.

„Sunt profund deranjat de această situaţie şi sunt foarte îngrijorat cu privire la viitorul ţării”, a declarat pentru Reuters Kim Byeong-In, în vârstă de 39 de ani, rezident al Seulului.

Adunarea Naţională îl poate pune sub acuzare pe preşedinte dacă mai mult de două treimi dintre parlamentari votează în favoarea moţiunii. Urmează un proces la Curtea Constituţională, care poate confirma decizia cu votul a şase dintre cei nouă judecători.

Partidul lui Yoon are 108 locuri în legislativul de 300 de membri.

În cazul în care Yoon ar demisiona sau ar fi înlăturat din funcţie, prim-ministrul Han Duck-soo ar ocupa funcţia de lider până la organizarea unor noi alegeri în termen de 60 de zile.

„Coreei de Sud, ca naţiune, i-a trecut un glonţ pe la ureche, dar preşedintele Yoon s-ar putea să se fi împuşcat singur în picior”, a declarat Danny Russel, vicepreşedinte al think tank-ului Asia Society Policy Institute din Statele Unite, cu privire la prima declarare a legii marţiale în Coreea de Sud din 1980.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că salută decizia lui Yoon de a anula declaraţia de lege marţială.

„Ne aşteptăm în continuare ca dezacordurile politice să fie rezolvate în mod paşnic şi în conformitate cu statul de drept”, a transmis Blinken într-un comunicat.

Context

Coreea de Sud găzduieşte aproximativ 28.500 de soldaţi americani, în urma Războiului din Coreea din 1950-1953.

Discuţiile planificate în domeniul apărării şi un exerciţiu militar comun între cei doi aliaţi au fost amânate pe fondul consecinţelor diplomatice mai ample din cauza tulburărilor de peste noapte.

Prim-ministrul Suediei a amânat o vizită în Coreea de Sud, a declarat un purtător de cuvânt, iar grupul legislativ japonez pentru afaceri coreene a anulat o vizită la Seul programată pentru mijlocul lunii decembrie.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că alianţa monitorizează situaţia actuală din Coreea de Sud, dar a adăugat că relaţia sa cu Seulul „este solidă”.

Rusia a declarat că urmăreşte cu îngrijorare evenimentele „tragice” din Coreea de Sud.

Yoon, procuror de carieră, a obţinut o victorie la cele mai strânse alegeri prezidenţiale din istoria Coreei de Sud în 2022, pe un val de nemulţumiri legate de politica economică, scandaluri şi dispute de gen.

Cu toate acestea, el a devenit nepopular, ratingul său de susţinere oscilând în jurul valorii de 20%.

Partidul său Puterea Poporului a suferit o înfrângere zdrobitoare la alegerile parlamentare din luna aprilie a acestui an, nereuşind să preia controlul asupra partidelor de opoziţie care au obţinut aproape două treimi din locuri.

Au existat mai mult de 10 cazuri de declarare a legii marţiale de când Coreea de Sud a fost înfiinţată ca republică în 1948.

În 1980, un grup de ofiţeri militari l-a forţat pe preşedintele de atunci, Choi Kyu-hah, să proclame legea marţială pentru a înăbuşi cererile de restabilire a unui guvern democratic.