Preşedintele sârb îşi cere scuze că a sprijinit rezoluţia ONU care susţinea Ucraina

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi-a cerut scuze cetăţenilor luni, după ce Serbia a votat în favoarea unei rezoluţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite care solicită o pace justă şi durabilă în Ucraina.
„Cred că Serbia a făcut o greşeală astăzi, îmi cer scuze cetăţenilor pentru asta. Îmi asum singur vina pentru că probabil sunt obosit şi împovărat şi nu pot face totul”, a declarat Vucic luni seara la postul sârb Happy Television, citat de Politico.
Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluţie, susţinută de naţiunile europene, care solicită o pace justă şi durabilă în Ucraina. Rusia şi Statele Unite au votat împotriva rezoluţiei, în timp ce Serbia s-a numărat printre cele 93 de ţări care au susţinut-o. Optsprezece ţări s-au opus rezoluţiei, iar 65 s-au abţinut.
Mai târziu, luni, SUA au votat din nou alături de Rusia o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, susţinută de SUA, care solicită „încetarea rapidă” a războiului din Ucraina - fără însă a eticheta Kremlinul drept agresor sau a afirma integritatea teritorială a Ucrainei. Această rezoluţie a fost aprobată fără sprijinul a cinci membri europeni ai Consiliului de Securitate, inclusiv Serbia.
Potrivit lui Vucic, Serbia ar fi trebuit să se abţină de la votarea rezoluţiei susţinute de Europa, la fel cum a făcut cu cea americană.
„În ceea ce priveşte rezoluţia americană, am votat exact aşa cum ar fi trebuit. Ne-am abţinut. Ar fi trebuit să ne abţinem, în opinia mea, şi de la rezoluţia europeană”, a spus el. „După cum puteţi vedea, spun acest lucru într-un moment în care este destul de clar că voi pierde favoruri sau puncte politice în UE din această cauză. Cred că Serbia trebuia să se abţină”, a adăugat el.
Serbia întreţine de mult timp legături strânse cu Rusia, înrădăcinate în legături istorice, culturale şi religioase, precum şi într-o strânsă cooperare economică; Serbia se bazează pe Moscova pentru aprovizionarea cu gaze. De la invazia la scara largă a Moscovei în Ucraina în februarie 2022, Serbia s-a confruntat cu presiuni tot mai mari pentru a se distanţa de Moscova, dar a rezistat impunerii de sancţiuni, încercând în schimb să îşi echilibreze legăturile cu Rusia şi Uniunea Europeană.
În urma votului, ministrul ucrainean de Externe Andriy Sybiha a mulţumit ţărilor care au votat în favoarea rezoluţiei susţinute de Europa. „Ucraina şi comunitatea internaţională în general vor remarca, de asemenea, fără îndoială, compania statelor membre care au votat împotrivă”, a adăugat el.
„Uneori nu este uşor să lupţi pentru adevăr. Dar, în cele din urmă, adevărul este cel care face istorie. Apreciem fiecare dintre cele 93 de state membre ale ONU care au susţinut rezoluţia noastră, tot limbajul său veridic şi dorinţa sa clară de a obţine o pace justă şi durabilă”, a spus el.