Franţa oferă Europei scutul nuclear

Franţa este pregătită să îşi folosească descurajarea nucleară pentru a ajuta la protejarea Europei, notează The Telegraph.

Avioane de luptă care transportă arme nucleare ar putea fi desfăşurate în Germania, în timp ce SUA ameninţă să-şi retragă forţele de pe continent.

Friedrich Merz, aşteptat să fie următorul cancelar german după ce a câştigat alegerile din ţară sa duminică, a cerut Marii Britanii şi Franţei să îşi extindă protecţia nucleară, deoarece caută „independenţa” Europei faţă de America lui Donald Trump.

Un oficial francez a declarat pentru The Telegraph că desfăşurarea avioanelor de luptă ar trimite un mesaj lui Vladimir Putin, în timp ce diplomaţii de la Berlin au sugerat că l-ar presa pe Keir Starmer să facă acelaşi lucru.

„Detaşarea câtorva avioane de luptă nucleare franceze în Germania nu ar trebui să fie dificilă şi ar trimite un mesaj puternic”, a declarat sursa.

Emmanuel Macron, preşedintele francez, a discutat cu Merz duminică seara înainte de a se deplasa la Casa Albă pentru a-i prezenta lui Trump planul său de securitate europeană şi de apărare a Ucrainei.

La summitul de la Casa Albă, organizat cu ocazia celei de-a treia aniversări a războiului, preşedintele american a sugerat că ţara sa nu va oferi garanţii de securitate Ucrainei după semnarea unui acord de pace.

Vorbind alături de dl Trump la podium, Macron a declarat că pacea „nu trebuie să fie o capitulare a Ucrainei”, făcând totodată apel la europeni să facă mai mult pentru a proteja continentul.

Între timp, SUA a intrat în conflict cu aliaţii săi cu privire la o rezoluţie a ONU privind războiul din Ucraina. Washingtonul a votat alături de Rusia împotrivă unei rezoluţii care condamna războiul lui Putin şi cerea retragerea forţelor sale.

Statele Unite au garantat mult timp siguranţa Europei cu un arsenal de aproximativ 100 de rachete nucleare, multe dintre ele staţionate într-o bază militară americană din Germania.

Descurajarea nucleară a Franţei este în prezent independentă de NATO, în timp ce cea a Marii Britanii constituie o parte esenţială a strategiei de apărare a alianţei.

Merz a declarat vinerea trecută că Parisul şi Londra ar trebui să discute „dacă protecţia lor nucleară ar putea fi extinsă şi asupra noastră”, înainte de a avertiza duminică despre faptul că SUA sub conducerea dlui Trump sunt acum „indiferente la soarta Europei”.

Aflat luni în vizită la Kiev, Boris Johnson, fostul prim-ministru, a declarat pentru The Telegraph că există „argumente morale” pentru ca Ucraina să aibă propriile arme nucleare, deoarece ameninţarea Rusiei creşte.

Surse diplomatice germane au sugerat că discuţiile privind o forţă de descurajare europeană pentru ţara lor nu au început, Merz fiind blocat în discuţii privind formarea unui guvern de coaliţie.

Macron a făcut presiuni asupra Europei pentru a organiza o dezbatere privind rolul pe care armele nucleare franceze îl pot juca în apărarea continentului.

Un diplomat de la Berlin a declarat că oferta franceză ar creşte presiunea asupra lui Keir pentru a face acelaşi lucru şi a dovedi că este serios în ceea ce priveşte contribuţia la securitatea europeană.

Prim-ministrul s-a alăturat liderilor europeni mai degrabă decât lui Trump în ceea ce priveşte rezolvarea războiului din Ucraina şi doreşte să semneze un pact de securitate şi apărare cu UE.

„Dacă francezii vor plasa o forţă de descurajare nucleară în Germania, ar creşte într-adevăr presiunea asupra britanicilor pentru a le urma exemplul”, a declarat diplomatul. „Înţelegerea mea este că, din partea CDU, gândirea este că avem nevoie de o umbrelă nucleară, vrem să avem un cuvânt de spus în acest sens, ar trebui să fim pregătiţi să discutăm despre acest lucru şi suntem dispuşi să plătim pentru aceasta”.

Sursa a avertizat însă că este puţin probabil ca cererea să fie făcută în mod oficial, cu excepţia cazului în care americanii îşi retrag descurajarea nucleară din Germania.

Se crede că arsenalul Franţei conţine aproximativ 300 de arme nucleare, în cadrul programului său „force de dissuasion”, cu capacităţi de lansare maritime şi aeriene.

Dispersia nucleară Trident a Marii Britanii constă în patru submarine din clasa Vanguard care pot transporta până la 16 focoase fiecare.

Adresându-se liderilor mondiali prin intermediul unei legături video la un summit la Kiev pentru a marca cel de-al treilea an al invaziei Kremlinului, Starmer a declarat că Moscova „nu deţine toate cărţile în acest război”.

El a adăugat că Marea Britanie este „pregătită şi dispusă” să sprijine un viitor acord de menţinere a păcii cu „trupe pe teren”, spre deosebire de Statele Unite.

David Lammy, ministrul de Externe, l-a descris pe Putin drept un „agent KGB care operează prin înşelăciune” într-un discurs adresat parlamentului.

Făcând aluzie la trecutul lui Putin ca agent de informaţii temut în Rusia şi în Germania de Est comunistă, el a spus că invazia a fost „neprovocatĂ” şi „barbară”, în contrast puternic cu afirmaţiile lui Trump potrivit cărora războiul a fost din vina Ucrainei.

„Vladimir Putin şi războiul său nu este o aberaţie istorică. El se bazează pe o tradiţie ţaristă, pe imperialismul şi autoritarismul lui Petru cel Mare sau al lui Nicolae I, precum şi pe o tradiţie a Uniunii Sovietice”, a spus el.

Luni seara, Trump a declarat reporterilor că trupele europene „ar putea merge în Ucraina ca pacificatori” şi că Putin ar „accepta acest lucru”.

„I-am pus această întrebare”, a spus Trump în timp ce îl găzduia pe Macron. „Nu are nicio problemă cu asta”.

Preşedintele american a sugerat că războiul din Ucraina s-ar putea încheia în câteva săptămâni. De asemenea, Macron a spus că un armistiţiu în război „ar putea fi făcut în următoarele săptămâni”, într-un interviu acordat Fox News după întâlnirea sa cu Trump.

Preşedintele american a declarat că Volodimir Zelenski ar putea călători la Washington săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare pentru a încheia un acord privind mineralele, pe care l-a numit „foarte aproape”.

Zelenski a refuzat să semneze un proiect anterior în care Washingtonul solicita 500 de miliarde USD în bogăţii minerale, protestând că Kievul nu a primit nici pe departe atât de mult ajutor american şi că proiectul nu conţinea garanţiile de securitate de care Ucraina avea nevoie.

O sursă guvernamentală ucraineană a declarat că Ucraina aşteaptă feedback-ul SUA cu privire la „modificările finale” pe care le-a trimis. Sursa a declarat că SUA nu au apreciat ideea includerii în text a unor formulări referitoare la furnizarea de garanţii de securitate.

„Noi vedem problema garanţiilor pentru discuţiile dintre preşedinţi”, a spus sursa.

Între timp, vorbind la Moscova, Putin a exprimat disponibilitatea Rusiei de a colabora cu SUA în ceea ce priveşte producţia de metale din pământuri rare.

În comentariile difuzate de televiziunea de stat, Putin a mai spus că Rusia nu exclude participarea ţărilor europene la un acord de pace.