Preşedintele Coreei de Sud a fost demis din funcţie, la patru luni după declararea legii marţiale

Cea mai înaltă instanţă din Coreea de Sud l-a destituit din funcţie pe preşedintele Yoon Suk Yeol, punând capăt lunilor de incertitudine şi dispute juridice după ce acesta a declarat pentru scurt timp legea marţială în decembrie şi a aruncat naţiunea în turbulenţe politice, informează CNN.

Decizia de vineri a instanţei marchează demiterea oficială a lui Yoon de la preşedinţie, după ce parlamentul a votat pentru punerea sa sub acuzare în decembrie. Demiterea sa intră în vigoare imediat, ceea ce înseamnă că trebuie să părăsească reşedinţa prezidenţială şi se vor declanşa alegeri pentru înlocuirea sa.

Criza de lungă durată din Coreea de Sud a lăsat o economie globală majoră şi un aliat-cheie al SUA fără cârmă într-un moment tensionat în afacerile mondiale, în special în contextul în care agenda „America pe primul loc” a preşedintelui american Donald Trump sfidează decenii de norme de politică externă şi desfiinţează sistemul comercial global.

Cei opt judecători ai Curţii Constituţionale au decis în unanimitate să susţină punerea sub acuzare a lui Yoon, într-o mustrare dură - amintind de noaptea haotică a legii marţiale, când a trimis trupe în parlament şi a ordonat soldaţilor să „tragă afară” legislatorii care au luptat pentru a bloca decretul.

Preşedintele a încălcat procesul formal de declarare a legii marţiale, a încălcat drepturile legislatorilor şi şi-a încălcat datoria de şef al forţelor armate, „trădând grav încrederea poporului”, a declarat judecătorul Moon Hyung-bae, şeful interimar al Curţii.

Decretul de lege marţială a fost neconstituţional, deoarece nu a existat nicio criză naţională gravă la momentul respectiv, iar motivele pentru care Yoon l-a declarat „nu pot fi justificate”, a adăugat Moon.

Într-un proces penal separat, Yoon a fost arestat în ianuarie sub acuzaţia de conducere a unei insurecţii, apoi eliberat în martie, după ce un tribunal i-a anulat mandatul de arestare - fără a renunţa însă la acuzaţii.

Yoon le-a mulţumit susţinătorilor săi, spunând că a fost o onoare să servească drept lider şi că îi „pare rău că nu a putut să vă îndeplinească aşteptările”, după decizia de vineri, care a fost primită cu reacţii mixte în capitala Coreei de Sud.

Opozanţii lui Yoon au exultat în faţa tribunalului, agitând steaguri şi dansând pe muzică. Mulţi s-au temut că, dacă ar fi repus în funcţie, ar putea declara din nou legea marţială.

Dar atmosfera a fost mai calmă şi mai sumbră în afara reşedinţei oficiale a lui Yoon, unde s-au adunat susţinătorii săi conservatori. Un reprezentant al partidului său de guvernământ a declarat că va accepta verdictul şi va servi poporul.

Problema a provocat mari diviziuni, mulţimi importante ieşind în stradă atât pentru, cât şi împotriva demiterii lui Yoon. Poliţia a sporit securitatea în capitală înaintea verdictului, instalând bariere şi puncte de control şi avertizând împotriva oricăror violenţe.

Este o cădere în dizgraţie remarcabilă pentru fostul procuror devenit politician, care a devenit cunoscut pentru rolul său în punerea sub acuzare şi încarcerarea unui alt preşedinte cu ani în urmă - pentru ca acum să aibă aceeaşi soartă.

Context

Decretul şocant al lui Yoon privind legea marţială a uimit întreaga lume, şocând chiar şi propriii săi susţinători şi membri de partid - mulţi dintre aceştia afirmând că acea noapte haotică de decembrie a readus la suprafaţă amintiri ale trecutului autoritar dureros al Coreei de Sud, înainte ca aceasta să devină o democraţie înfloritoare.

Yoon a făcut declaraţia într-un discurs surpriză la televizor, târziu în noapte, susţinând că aceasta a fost justificată de blocajul politic şi de ameninţările din partea „forţelor anti-statale” care simpatizează cu Coreea de Nord. A urmat o furtună de panică, cu protestatari furioşi care s-au adunat în parlament în toiul nopţii, în timp ce parlamentarii au trecut de soldaţi pentru a convoca un vot de urgenţă.

Aceştia au fost întâmpinaţi de trupe în faţa clădirii, înregistrări video dramatice arătându-i pe deputaţi sărind peste porţile parlamentului pentru a intra în zonă. Determinarea lor a dat roade; până la miezul nopţii, suficient de mulţi parlamentari au votat pentru a anula decretul lui Yoon şi a bloca legea marţială.

În cele din urmă, decretul a durat doar şase ore. În zori, Yoon a revenit asupra declaraţiei, începând patru luni de dezordine politică, timp în care parlamentul a votat, de asemenea, pentru destituirea prim-ministrului şi a preşedintelui în exerciţiu.

Ulterior, Yoon a susţinut că decretul a fost conceput ca un avertisment temporar pentru opoziţia liberală şi că a plănuit întotdeauna să respecte voinţa parlamentarilor în cazul în care aceştia votau pentru ridicarea acestuia.

Chiar şi după înlăturarea sa din funcţie, Yoon rămâne urmărit de alte proceduri judiciare, inclusiv procesul său pentru insurecţie. Acuzaţia penală se pedepseşte cu închisoarea pe viaţă sau cu moartea, deşi Coreea de Sud nu a executat pe nimeni de zeci de ani.

Conform legislaţiei sud-coreene, alegerile generale pentru alegerea unui nou preşedinte trebuie organizate în termen de 60 de zile de la demiterea lui Yoon.

Un potenţial candidat pentru viitorul preşedinte al ţării este liderul opoziţiei Lee Jae-myung, un fost avocat şi deputat care a pierdut la limită în faţa lui Yoon în alegerile prezidenţiale din 2022.

După verdictul instanţei, Lee le-a mulţumit oamenilor care „au protejat Republica Coreea democratică” şi a declarat că vor lucra pentru a restabili pacea şi economia ţării şi pentru a se asigura că aşa ceva nu se va mai întâmpla niciodată.

Preşedintele interimar Han Duck-soo, care a preluat funcţia supremă după punerea sub acuzare a lui Yoon, a promis, de asemenea, să asigure securitatea naţională şi să desfăşoare următoarele alegeri în conformitate cu Constituţia şi cu „voinţa poporului suveran”.

Căderea în dizgraţie

Înainte de a prelua funcţia în 2022, Yoon a fost un procuror celebru şi o personalitate esenţială în ancheta amplă a ultimei preşedinte destituite din Coreea de Sud, Park Geun-hye. Park a fost înlăturată din funcţie în 2017 şi condamnată la închisoare pentru corupţie şi abuz de putere în 2018.

Yoon este acum al doilea preşedinte destituit de Curtea Constituţională - şi liderul ales cu cel mai scurt mandat din istoria democratică a ţării.

Seria rapidă de evenimente marchează un declin dramatic pentru Yoon, care a fost odată prezentat ca un aliat-cheie de fostul preşedinte american Joe Biden. În timpul unui dineu de stat la Casa Albă în 2023, Yoon a fost invitatul de onoare şi a cântat „American Pie” a lui Don McLean în faţa unui public încântat.

Serenada lui Yoon a fost menită să demonstreze relaţia sa prietenoasă cu Washingtonul, consolidând legăturile strategice ale Seulului cu SUA. Cu toate acestea, criticii săi au considerat momentul drept o distracţie ciudată de la preocupările interne presante.

Acasă, el s-a confruntat cu opoziţia, care a câştigat cu o majoritate covârşitoare alegerile intermediare şi a folosit parlamentul pentru a pune sub acuzare membri importanţi ai cabinetului şi pentru a bloca legislaţia. Yoon s-a folosit de acest blocaj pentru a încerca să justifice decretul său fatidic.