Absenţa celui de-al treilea şef militar al Chinei alimentează speculaţiile privind controlul lui Xi Jinping asupra puterii

Dispariţia misterioasă a celui de-al treilea lider militar al Chinei ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea regimului Partidului Comunist Chinez.

În ultima lună, generalul He Weidong a lipsit de la cel puţin trei evenimente politice la care era aşteptat să participe.

Generalul, un aliat apropiat al liderului Partidului Comunist Chinez Xi Jinping, este vicepreşedinte al Comisiei Militare Centrale a Chinei (CMC), care comandă forţele armate ale ţării. El ocupă, de asemenea, un loc în biroul politic al Partidului Comunist Chinez.

Cel mai recent, He a lipsit de la o sesiune de studiu a Biroului Politic din 25 aprilie. Imaginile difuzate de postul de televiziune de stat CCTV au arătat că toţi membrii Biroului Politic erau prezenţi la şedinţă, cu excepţia diplomatului de rang înalt Wang Yi, care se afla într-o vizită în Asia Centrală, şi a lui He.

Până în prezent, Beijingul nu a oferit nicio explicaţie cu privire la statutul lui He.

Absenţa sa a alimentat speculaţiile că generalul în vârstă de 68 de ani ar fi fost prins într-o epurare a armatei, având în vedere că absenţele sale inexplicabile sunt evidente înaintea remanierii conducerii Partidului Comunist Chinez, care are loc o dată la cinci ani.

Aceasta sporeşte şi incertitudinea care planează asupra instituţiilor de apărare ale ţării, după o serie de epurări în cadrul comandamentului militar care au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea Partidului Comunist Chinez de a duce un război şi la stabilitatea generală a conducerii sale.

Cea mai recentă apariţie publică a lui He a avut loc pe 11 martie, când a participat la ceremonia de închidere a legislaturii marionete a partidului, la Beijing.

Beijingul nu a confirmat şi nici nu a infirmat speculaţiile privind al treilea comandant de rang înalt.

Ministerul Apărării din China a declarat anterior că „nu are cunoştinţă” de informaţiile potrivit cărora He ar fi anchetat. În cadrul unei conferinţe de presă lunare din 24 aprilie, ministerul a evitat o întrebare despre statutul generalului.

„Am răspuns deja la această întrebare”, a declarat Zhang Xiaogang, purtătorul de cuvânt al ministerului, reporterilor din Beijing.

Pentru analiştii care monitorizează peisajul politic din China, absenţa unei negări oficiale nu face decât să adâncească incertitudinea cu privire la soarta generalului.

În noiembrie 2024, ca răspuns la un articol din Financial Times care cita surse anonime din rândul actualilor şi foştilor oficiali americani, potrivit cărora actualul ministru al Apărării al Chinei, amiralul Dong Jun, era anchetat pentru corupţie, purtătorul de cuvânt al ministerului apărării a respins acuzaţiile ca fiind „pure invenţii” răspândite de persoane rău intenţionate. Pentru a pune capăt speculaţiilor cu privire la statutul său, ministrul Apărării şi-a făcut o apariţie publică în decembrie, găzduind oficiali din domeniul apărării din Africa.

Dacă speculaţiile despre He se confirmă, acesta ar deveni cea mai înaltă figură militară vizată în campania de combatere a corupţiei dusă de Partidului Comunist Chinez de un deceniu.

Analiştii care urmăresc Armata Populară de Eliberare (PLA) au declarat că o astfel de epurare ar fi deosebit de problematică pentru Xi, care l-a ridicat pe comandant la cel mai înalt rang militar, plasându-l înaintea altor oficiali militari veterani.

Legăturile generalului cu Xi datează de două decenii, din Fujian, o provincie de coastă din sud-estul Chinei. El şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale timpurii în cadrul unei unităţi a PLA din Fujian şi l-a văzut pe Xi urcând în ierarhie, de la funcţionar local la guvernator provincial.

De când Xi a preluat puterea la sfârşitul anului 2012, mai mulţi ofiţeri militari din acea unitate a PLA, cunoscută sub numele de Armata Grupului 31, au fost promovaţi rapid.

Chiar şi aşa, ritmul ascensiunii lui He a fost excepţional, potrivit lui Wang Youqun, care a fost odată redactor pentru un membru senior al conducerii Partidului.

Într-un comentariu publicat în ediţia în limba chineză a The Epoch Times pe 1 mai, Wang l-a caracterizat pe He drept „confidentul numărul 1 al lui Xi” în armată şi a spus că generalul a urcat „cu o viteză extraordinară sub patronajul liderului chinez”.

La cel de-al 19-lea Congres Naţional din 2017, He nu se afla pe lista celor peste 100 de supleanţi ai Comitetului Central al partidului.

În timpul celui de-al 20-lea Congres al Partidului, cinci ani mai târziu, He a sărit practic trei trepte, devenind membru cu drepturi depline al Comitetului Central şi intrând în conducerea organismului, Biroul Politic. De asemenea, a devenit unul dintre cei doi generali care ocupă funcţia de vicepreşedinte al CMC, ocolind etapa obişnuită de a fi mai întâi membru obişnuit.

Dacă ar fi demis, acest lucru ar fi „un eveniment semnificativ care ar semnala slăbirea controlului lui Xi Jinping asupra forţelor armate”, a afirmat Wang în comentariul său.

Căderea aliaţilor lui Xi

Absenţa lui He survine într-un moment în care echipa de conducere de bază a lui Xi din cadrul armatei a suferit multiple lovituri.

Amiralul Miao Hua, care supraveghea loialitatea armatei faţă de partid în calitate de aliat al lui Xi, a fost demis din funcţia de delegat în legislativul condus de Partidului Comunist Chinez, a dezvăluit Beijingul pe 30 aprilie.

Deşi autorităţile nu au oferit o explicaţie pentru plecarea lui Miao, experţii au afirmat că demiterea indică progrese în ancheta asupra amiralului.

Ministerul Apărării din China a declarat în noiembrie 2024 că Miao a fost suspendat din funcţie şi pus sub anchetă pentru „încălcări grave ale disciplinei”, un termen care se referă adesea la corupţie sau neloialitate.

Miao, care a servit şi în unitatea militară 31 în anii 1990, este considerat de observatorii Chinei un aliat apropiat al lui Xi. Înainte de suspendare, Miao a deţinut funcţia de membru obişnuit al CMC şi de director al Departamentului de Lucru Politic timp de şapte ani. Departamentul supraveghează îndoctrinarea politică şi joacă un rol cheie în promovarea ofiţerilor militari de rang înalt.

La 6 mai, numele lui Miao figura în continuare pe lista membrilor CMC de pe site-ul Ministerului Apărării, deşi alte referiri la Miao fuseseră şterse de pe site.

Dacă Miao ar fi demis din CMC, actuala comisie ar rămâne cu doar patru membri sub conducerea preşedintelui Xi.

Există deja un post vacant în CMC, creat de căderea lui Li Shangfu, care a fost demis din funcţia de ministru al apărării în octombrie 2023, după două luni de dispariţii inexplicabile. Li a fost în cele din urmă expulzat din partid în iunie 2024 şi acuzat de acceptarea de mită masivă şi de „poluarea gravă” a sectorului echipamentelor militare şi a companiilor.

Controlul în declin al lui Xi

Liderii Partidului Comunist Chinez consideră de mult timp că controlul asupra forţelor armate este esenţial pentru menţinerea puterii. Mao Zedong, liderul suprem al partidului, a proclamat în mod faimos că puterea provine din ţeava puştii.

Xi a folosit campania anticorupţie pentru a-şi afirma controlul asupra armatei şi pentru a promova un proces de modernizare menit să transforme PLA într-o forţă armată de talie mondială, capabilă să ducă un război, spun experţii.

Epurările au doborât unele figuri puternice din armată care se opuneau guvernării lui Xi, deschizându-i calea pentru a promova ofiţeri pe care analiştii îi considerau apropiaţi de Xi.

În ultimii doi ani, însă, campania anticorupţie i-a prins în capcană şi pe aliaţii lui Xi, inclusiv ofiţeri de rang înalt, precum Miao şi Li. Aceste evoluţii au dus la punerea sub semnul întrebării a stabilităţii controlului lui Xi asupra armatei.

Disidenţii din străinătate se întreabă dacă Xi se confruntă cu o luptă internă pentru putere, în special cu generalul Zhang Youxia, al doilea oficial militar în rangul ierarhiei militare chineze, care rămâne în funcţie la 74 de ani, cu mult peste vârstă de pensionare prevăzută de 68 de ani.

Având în vedere secretul care învăluie sistemul politic opac al Chinei, analiştii consideră că este dificil să evalueze situaţia reală.

Indiferent de cine a dat ordinul de demitere oficialilor de rang înalt, căderea elitelor militare – inclusiv a apropiaţilor lui Xi – reprezintă o ruşine pentru liderul chinez, potrivit lui Edward Huang, o personalitate media din Taiwan.

„Cred că controlul lui Xi Jinping asupra armatei nu mai este la fel de puternic ca înainte, asta este sigur”, a declarat Huang pentru The Epoch Times.

Huang şi alţi analişti sunt atenţi la orice semne de schimbări de putere care ar putea apărea în timpul viitoarelor reuniuni ale Partidului Comunist Chinez, în special în cadrul unui conclav secret cunoscut sub numele de „al patrulea plenum”.

China organizează de obicei şapte plenumuri între congresele partidului, al patrulea fiind în mod tradiţional dedicat problemelor de personal. Liderii partidului nu au anunţat încă data acestei reuniuni, deşi se presupune că va avea loc înainte de sfârşitul anului 2024.

Cu doar doi ani înainte de cel de-al 21-lea Congres al Partidului, eveniment care va marca tranziţia de la actuală generaţie de lideri la următoarea, pregătirile pentru predarea puterii încep adesea cu ani în avans.

Taiwan

Incertitudinea din cadrul eşaloanelor superioare ale armatei chineze survine pe fondul escaladării tensiunilor dintre Beijing şi Washington, ceea ce stârneşte îngrijorări că Partidului Comunist Chinez ar putea ataca Taiwanul pentru a distrage atenţia de la problemele economice cauzate de tarifele impuse de SUA.

Experţii taiwanezi au afirmat că instabilitatea la vârful armatei chineze ar putea afecta strategia Beijingului faţă de Taiwan, o insulă autonomă pe care Xi s-a angajat să o aducă sub controlul Partidului Comunist Chinez.

„Xi Jinping are capacitatea de a lansa un atac [împotriva Taiwanului], dar odată ce va apăsa butonul de război, riscă să piardă puterea, un pariu pe care nu este dispus să şi-l asume”, a afirmat Huang.

Huang a subliniat că generalul chinez dispărut a fost anterior comandantul Teatrului de Est al PLA, responsabil cu supravegherea operaţiunilor din Taiwan şi Marea Chinei de Est.

Se crede că acesta a jucat un rol cheie în planificarea exerciţiilor cu foc real în jurul Taiwanului în august 2022, ca represalii pentru o scurtă vizită pe insulă a preşedintei Camerei Reprezentanţilor de atunci, Nancy Pelosi (D-Calif.), potrivit unei evaluări a Departamentului Apărării al SUA publicate în decembrie 2024.

Shen Ming-Shih, cercetător la Institutul pentru Cercetare în Domeniul Apărării Naţionale şi Securităţii, un think tank finanţat de guvernul taiwanez, a declarat că luptele interne pentru putere din cadrul armatei chineze ar putea împinge Beijingul să iniţieze un conflict pentru a distrage atenţia, deşi el a prezis că conflictul va fi de scurtă durată.

Alternativ, Shen a declarat pentru The Epoch Times că luptele pentru putere ar putea duce la haos politic, subminând capacitatea Chinei de a purta război. În acest scenariu, Partidului Comunist Chinez „nu ar avea capacitatea de a iniţia niciun conflict extern sau război până la rezolvarea problemelor interne”, a spus el.

Cu toate acestea, Shen a afirmat că luptele pentru putere reprezintă o oportunitate de a pune capăt regimului comunist din China, mai ales dacă Statele Unite se implică.

Luo Ya a contribuit la acest articol.