Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc: Proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc trebuie înaintat din nou Parlamentului după alegeri
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Balázs Izsak, transmite că proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc, trebuie înaintat din nou Parlamentului după alegerile care urmează să aibă loc la sfârşitul anului curent, transmite MTI, potrivit G4Media. Respectivul proiect a fost respins în decembrie în cadrul unei proceduri de urgenţă, însă iată că se doreşte repunerea lui pe tapet.
Într-un comunicat de presă transmis miercuri agenţiei ungare de presă MTI, Balázs Izsak susţine că în cei douăzeci de ani de la înfiinţare, legislativul român s-a confruntat de regulă o dată la patru ani cu faptul că secuii nu au renunţat la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, respectiv la acea viziune a lor despre viitor, potrivit căreia odată cu realizarea autonomiei ”să facă din România o ţară democratică”.
”Ţinând cont de ciclul alegerilor parlamentare, putem spune că înaintarea o dată la patru ani a proiectului de lege este firească şi necesară. Compoziţia legislativului se schimbă în timp, iar secuii nu îşi pot permite să priveze nici măcar un singur legiuitor român de posibilitatea de a cunoaşte proiectul de lege cu privire la acordarea de autonomie teritorială Ţinutului Secuiesc”, a scris preşedintele CNS.
Balázs Izsak mai transmite că cea de-a şasea înaintare a proiectului de lege trebuie să aibă loc după alegeri, între 2024 şi 2028, iar în opinia sa, fiecare nouă depunere ar trebui să fie însoţită de un eveniment de mare anvergură, atât la nivelul României, cât şi la nivel internaţional, precum şi de manifestaţii în masă, forumuri publice, activităţi diplomatice intensive şi campanii de presă pe care să le iniţieze membrii comunităţii.
Contra-propaganda maghiară – deschisă sau voalată – care evaluează lupta pentru autonomie drept „o luptă cu morile de vânt” reprezintă o provocare specială pentru iniţiatorii proiectului de lege, a mai adăugat preşedintele CNS.
Drept contraargument, acesta a amintit de faptul că Tirolul de Sud a avut nevoie de cincizeci de ani ca să obţină autonomia, Scoţia, de trei sute de ani, în timp ce Catalonia intrată sub stăpânire spaniolă în 1714 şi-a câştigat autonomia abia în 1978.
În ceea ce priveşte respingerile de până acum ale proiectului de lege, la Bucureşti, Izsak Balázs a spus că avizele Consiliului Legislativ din cadrul Parlamentului României nu sunt ”nici pe departe” convingătoare. În opinia sa, acestea conţin multe contradicţii, erori materiale, interpretări efectuate în mod voit şi cu rea-credinţă, mai mult decât atât, au existat şi exemple de falsificare de documente internaţionale.
”Ceea ce putem spera este ca în prima etapă să se îmbunătăţească nivelul intelectual al legislativului român, ceea ce nu înseamnă însă că acesta va deveni mai tolerant şi va accepta de bunăvoie statutul de autonomie. Condiţiile dezbaterii se îmbunătăţesc, iar acest lucru este, de asemenea, în interesul nostru! Deşi proiectul de lege nu va fi trimis spre dezbatere parlamentară, cu toate acestea contraargumentele sunt unele oferite în scris şi sunt publice, astfel că pot fi infirmate, iar aceste lucruri pot fi transmise Consiliului Legislativ, precum şi tuturor membrilor legislativului, ceea ce am şi făcut. Cadrul dezbaterii este gândit foarte restrâns, însă este o oportunitate de care ne-am folosit şi ne vom folosi”, se arată în comunicatul preşedintelui CNS.
