Premierul României, la Chişinău: Reafirm sprijinul necondiţionat pentru R. Moldova în parcursul european şi menţinerea securităţii în faţa provocărilor

La doar trei săptămâni de la vizita la Bucureşti a prim-ministrului moldovean Dorin Recean, premierul României, Nicolae Ciucă, a făcut o vizită oficială la Chişinău. Acesta a ajuns în Republica Moldova joi, 23 martie, punctând în discursul său că România va continua să ajute moldovenii prin acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă, furnizarea de energie electrică, valorificarea gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău şi orice alte forme de sprijin.

În cadrul întrevederii dintre cei doi oficiali, un subiect aparte l-a constituit renovarea şi construirea de noi poduri peste Prut, în vederea deschiderii de noi puncte de trecere a frontierei şi dezvoltării infrastructurii energetice dintre cele două state. De asemenea, Ciucă a menţionat că România va continua să acorde burse de studii în universităţile româneşti pentru toate programele de studii.

„Vedem deopotrivă aceeaşi deschidere şi abordare sinceră din partea Republicii Moldova faţă de întărirea relaţiilor fireşti şi profunde între Bucureşti şi Chişinău. Măsurile dvs. curajoase, care vizează restabilirea adevărului istoric şi ştiinţific precum şi repararea unor nedreptăţi din perioada sovietică confirmă comunitatea de limbă, istorie şi cultură dintre România şi Republica Moldova, precum şi profunzimea legăturilor noastre spirituale”, a declarat premierul român, mulţumind tototdată pentru promulgarea de către Maia Sandu a legii care confirmă că limba de stat a Republicii Moldova este româna.

Oficialul român a ţinut să puncteze, de asemenea, că războiul din Ucraina şi implicaţiile lui majore asupra Republicii Moldova, dar şi acţiunile tot mai agresive de destabilizare susţinute de Rusia şi de interesele locale ostile, reclamă o coordonare strânsă şi constantă între ţările noastre.

„Reafirm sprijinul necondiţionat pentru Republica Moldova în parcursul european, dar şi pentru dezvoltarea economiei, implementarea reformelor şi bunăstarea tuturor cetăţenilor săi. România a propus recent la nivel european crearea unui regim de sancţiuni pentru contracararea acţiunilor de destabilizare a Republicii Moldova. Continuăm demersurile în această direcţie şi vom lucra îndeaproape cu Guvernul de la Chişinău, cu statele membre al Uniunii Europene şi cu instituţiile europene pentru transpunerea în practică a acestui obiectiv. ”, a conchis Nicolae Ciucă.

În context, şeful cabinetului de miniştri de la Chişinău a mulţumit omologului său român pentru discuţia pragmatică şi deschisă despre modalităţile concrete de aprofundare şi extindere a Parteneriatului strategic privind integrarea europeană a Republicii Moldova.

„Datorită susţinerii şi ajutorului din partea României, Uniunii Europene şi a statelor membre, am reuşit să trecem cu bine de iarnă. Re-confirm cetăţenilor - nu suntem singuri, suntem parte a unei familii de prieteni pe care putem conta întotdeauna.

Mi-am asumat să mă implic personal în dezvoltarea relaţiei apropiate cu România. Aşa cum spuneam şi la Bucureşti - România este avocatul nostru în toate instituţiile europene. Astfel noi putem avansa în parcursul european, în pofida provocărilor de securitate generate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Dorin Recean.

Extinderea relaţiilor economice a constituit un alt subiect important în agenda celor doi oficiali. În context, premierul moldovean a menţionat că în prezent se lucrează la identificarea oportunităţilor pentru investiţii, comerţ, dezvoltare de proiecte comune, sectoarele vizate fiind energia, tehnologiile informaţionale, telecomunicaţiile, serviciile financiar-bancare, integrarea pieţelor de capital, turismul.

„Numeroasele proiecte şi iniţiative finanţate de România în domenii importante, prin care condiţiile de viaţă ale cetăţenilor noştri devin mai bune sunt deja cunoscute: burse pentru elevi şi studenţi, servicii SMURD, modernizarea a sute de grădiniţe, donaţii de microbuze şcolare, renovarea clădirilor din patrimoniul nostru cultural, furnizarea resurselor energetice, asigurarea accesului la depozitele de gaze naturale şi deschiderea fără precedent pentru asigurarea prosperităţii, dar şi a securităţii naţionale”, a marcat premierul de la Chişinău, subliniind că în R. Moldova nu există localitate care să nu aibă o prezenţă românească.

În ceea ce priveşte pericole de securitate care ameninţă zilnic Republica Moldova, dar şi rezolvarea diferendului transnistrean în contextul parcursului european al ţării, prim-ministrul Recean a menţionat că în prezent guvernarea face faţă atacurilor hibride cu care se confruntă şi va continua să asigure pacea şi stabilitatea cetăţenilor.

„Republica Moldova mereu a afirmat şi asta va face – reglementarea conflictului transnistrean se va produce prin mijloace paşnice. Acest lucru deja se întâmplă. Regiunea din stânga Nistrului deja are un comerţ foarte dezvoltat cu Uniunea Europeană. Nu există o agendă contrapusă Uniunea Europeană versus reglementarea conflictului transnistrean”, a declarat Dorin Recean.

Precizăm că majoritatea beneficiilor de care se bucură în prezent locuitorii din regiunea stângă a Nistrului au fost realizate în urma dialogului direct între Chişinău şi Tiraspol. În pofida contextului regional complicat urmare a agresiunii Rusiei contra Ucrainei, întreprinderile din regiunea transnistreană au funcţionat în regim normal, iar relaţiile lor comerciale nu au fost afectate, a menţionat după o astfel de întrevedere vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

La rândul său, premierul român a ţinut să aprecieze profesionalismul pe care instituţiile de la Chişinău l-au arătat în abordarea încercărilor de destabilizare a ţării, punctând că România va continua să acorde tot sprijinul pentru a menţine parcursul european al Republicii Moldova.

În ceea ce priveşte conflictul transnistrean, Nicolae Ciucă a menţionat că „este nevoie de dialog şi soluţionarea acestuia trebuie să se facă absolut pe cale paşnică în conformitate cu paşii care deja s-au realizat în formatul 5 2”.

De menţionat este faptul că pe consultări în formatul 5 2, de obicei, insistă aşa-numitele autorităţi de la Tiraspol, chiar şi în actualul context complicat de securitate regională cauzat de agresiunea militară continuă a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

Specificăm că reuniunile oficiale în cadrul formatului 5 2, nu au fost niciodată stabile, ultima a avut loc în anul 2019, dar au fost pauze şi mai lungi. În perioada februarie 2006 – 2011, discuţii în cadrul formatului practic nu au existat, cu mici abateri în 2010, când acestea s-au desfăşurat în regim de consultări informale.

Potrivit unei investigaţii Zona de Securitate, Chişinăul şi Tiraspolul au viziuni diametral opuse privind statutul regiunii transnistrene, iar discuţiile despre federalizare, autonomie, sau independenţă, mereu trezesc dezbateri aprinse în societate.

„Cert este că retragerea muniţiilor şi militarilor ruşi ce staţionează ilegal în regiune nu ţine de acest format, aşa cum manipulează uneori Moscova şi Tiraspolul. Includerea Rusiei în formatul 5 2 cu statutul de mediator şi pacificator este, cel puţin revoltător”, consideră reporterii Zona de Securitate, adăugând că „în momentul de faţă, există atâtea dovezi că Federaţia Rusă a fost parte a războiului din Transnistria şi menţine în continuare separatismul în dreapta Nistrului”.

Din formatul „5 2” fac parte Chişinăul şi Tiraspolul care nici până acum nu este recunoscut drept entitate separată de Moldova; Federaţia Rusă, Ucraina şi OSCE, consideraţi a fi mediatori în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean; Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, s-au alăturat după 2005, cu statul de observatori.