Premierul Ponta plasează Parlamentului problema crizei creditelor în franci elveţieni

Victor Viorel Ponta
Victor Viorel Ponta (Epoch Times România)
Autor a numeroase ordonanţe de urgenţă, premierul Ponta a decis ca, în ceea ce priveşte problema românilor cu credite în franci elveţieni, să respecte principiul separaţiei puterilor în stat, şi lasă Parlamentului dreptul de a fi organul legiuitor. Declarându-se în favoarea unei legi a insolvenţei personale, elaborată "într-un mod raţional", Victor Ponta a explicat luni că Parlamentul este instituţia care trebuie să ia decizii privind criza persoanelor fizice care au credite în franci elveţieni, relatează Hotnews.

"Punctul meu de vedere este de susţinere a reglementării legislative şi de protecţie a persoanelor fizice debitoare în cazul apariţiei unei asemenea situaţii, motiv pentru care în Cameră cred că o să se finalizeze Legea insolvenţei personale, făcută într-un mod raţional", a declarat, luni, premierul Ponta, la Parlament.

Întrebat care sunt soluţiile Guvernului la criza creditelor în franci elveţieni, premierul a declinat competenţa şi răspunderea pe acest subiect: "Să lăsăm Parlamentul să decidă", a răspuns Ponta.

Merită menţionat în context că din partea ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, a venit o informaţie diferită pe acest subiect, şi anume, că Guvernul s-ar implica în problema creditelor în franci elveţieni. Potrivit Hotnews, Vâlcov a afirmat că va avea inclusiv luni seara o întâlnire cu băncile care au acordat credite în CHF în România, pentru identificarea unor soluţii pe care Guvernul să le prezinte Parlamentului.

"Am stabilit astăzi la 18.30 o discuţie cu băncile care au clienţi cu credite în franci elveţieni, şi soluţia la care vom ajunge o voi prezenta la Camera Deputaţilor, pentru a identifica variantele pe care noi le propunem pentru ieşirea din această criză. Mâine după-amiază, voi fi prezent la Camera Deputaţilor şi voi susţine propunerea Guvernului", a spus Vâlcov, care a evitat să detalieze presupusele soluţii pe care le are în vedere.

Declaraţiile reprezentanţilor Guvernului vin la o zi după ce, în Capitală, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova, românii au ieşit în stradă, revoltaţi că nu-şi mai poţi plăti ratele la împrumuturile contractate în franci elveţieni, nemulţumiţi că odată cu aprecierea francului şi-au văzut ratele la credite mărite spectaculos. Protestele au continuat şi luni, la Parlament.

Amintim că Grupul clienţilor cu credite în CHF a înaintat, în data de 20 ianuarie 2015, Guvernului, Camerei Deputaţilor şi Senatului, un document care cere dispunerea în regim de maximă urgenţă a unei iniţiative legislative prin care solicită ca, cei care au contractat în valută străină (CHF, EURO, USD), să poată opta pentru conversia creditelor din valută în lei, la cursul de la data semnării contractului, plus o diferenţă de maximum 20%, indiferent de tipul de credit acordat (cu sau fără garanţie).

Mai merită menţionat că adoptarea pe "repede înainte" a unei legi a insolvenţei personale, aşa cum au vrut să facă politicienii după declanşare crizei francului elveţian, a fost privită cu scepticism de FMI. De altfel, vizita experţilor internaţionali la Bucureşti a demarat prin discuţii cu reprezentanţii BNR pe tema legii insolvenţei personale şi conversia creditelor în franci elveţieni.

Anterior sosirii în România, Fondul Monetar Internaţional a adresat o scrisoare Parlamentului României, Ministrului Justiţiei şi Băncii Naţionale, exprimându-şi îngrijorarea faţă de o eventuală adoptare a legii insolvenţei persoanelor fizice (pe care politicienii români se grăbesc s-o adopte de când cu criza francului elveţian), fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea asociaţiilor implicate.

"FMI susţine eforturile autorităţilor de a promova o legislaţie în domeniu, dar suntem profund îngrijoraţi că adoptarea legii insolvenţei fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea asociaţiilor implicate, ar putea să nu îşi atingă obiectivele. Dacă nu este planificată cu atenţie, bine structurată şi bine implementată, o astfel de lege poate avea un impact negativ pe piaţa financiară", a semnalat în scris FMI-ul ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi preşedintelui Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă.

La trei zile după sosirea în România a delegaţiei FMI, Mugur Isărescu a explicat public că o conversie în lei a creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ar genera pierderi de 5,7 miliarde lei, reprezentând 0,8% din PIB, pentru băncile care au acordat credit în respectiva monedă, iar o conversie cu un un plus de 20%, aşa cum au solicitat românii care şi-au văzut ratele explodând, ar ajunge la pierderi de 4,5 miliarde lei (0,6% din PIB).

"Stăm cu pixul în mână, nu ne aventurăm, nu creăm iluzii", a declarat Isărescu.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.