Premierul canadian promite să crească cheltuielile pentru apărare şi să reducă dependenţa de SUA

Mark Carney a promis să crească cheltuielile pentru apărare la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, avertizând că într-o „lume periculoasă şi divizată”, Canada trebuie să-şi reducă dependenţa de SUA în materie de apărare, informează The Guardian.

Canada va atinge obiectivul NATO de 2% din cheltuielile militare în acest an fiscal, cu cinci ani înaintea calendarului anunţat anterior, a declarat Carney, vorbind luni la Universitatea din Toronto.

De ani de zile, Canada este considerată un „leneş” în materie de apărare, iar prim-miniştrii care s-au succedat la putere nu au reuşit să alinieze angajamentele ţării la cele ale aliaţilor. Un raport recent al NATO a constatat că, anul trecut, Canada a cheltuit aproximativ 1,45% din PIB pentru apărare.

Prim-ministrul s-a angajat să redirecţioneze miliarde de dolari către producătorii interni, avertizând că ţara sa a devenit „prea dependentă de Statele Unite” în ceea ce priveşte capacităţile sale de apărare.

„Opinia îndelung susţinută că poziţia geografică a Canadei ne va proteja devine din ce în ce mai arhaică. Ameninţările care păreau îndepărtate şi izolate sunt acum imediate şi acute”, a declarat Carney, referindu-se la „invazia barbară a Rusiei în Ucraina” şi la ameninţările la adresa suveranităţii Canadei, nu numai din partea Moscovei, ci şi din partea „unei Chine din ce în ce mai asertive”.

Anunţurile, eşalonate pe parcursul zilei de luni, vin în contextul în care Canada se pregăteşte să găzduiască summitul G7 săptămâna viitoare la Kananaskis, Alberta.

Pe fondul războiului din Ucraina, cheltuielile pentru apărare vor fi în centrul atenţiei la summitul NATO de la Haga, de la sfârşitul lunii iunie. Secretarul general, Mark Rutte, a indicat deja că doreşte o creştere la 3,5% a cheltuielilor de bază pentru apărare şi la 1,5% a investiţiilor legate de apărare, cum ar fi infrastructura.

În ultimele luni, oficialii militari şi politicienii canadieni şi-au îndreptat atenţia către Arctica, avertizând asupra vulnerabilităţilor profunde ale Canadei într-o regiune a planetei în rapidă schimbare şi foarte râvnită.

Dar această reorientare a scos la iveală şi limitele flotei învechite a Canadei.

„Doar unul dintre cele patru submarine ale noastre este apt pentru navigare. Mai puţin de jumătate din flota noastră maritimă şi din vehiculele terestre sunt operaţionale”, a declarat Carney.

În trecut, Canada apela la Statele Unite pentru a-şi procura echipamentele militare. Însă, în discursul său, premierul a recunoscut că, deşi SUA au devenit cel mai apropiat aliat şi partener comercial dominant al Canadei, tarifele protecţioniste impuse de Donald Trump şi ameninţările la adresa suveranităţii canadiene au aruncat o umbră asupra viitorului acestei relaţii.

„Acum, Statele Unite încep să-şi monetizeze hegemonia: percep taxe pentru accesul la pieţele lor şi reduc contribuţiile relative la securitatea noastră colectivă”, a declarat el.

Înaintea alegerilor federale din primăvara anului 2019, în Canada a avut loc o dezbatere aprinsă cu privire la anularea unei comenzi de miliarde de dolari pentru avioanele de vânătoare F-35 construite în SUA.

Canada s-a angajat să cumpere 16 avioane de la Lockheed Martin, la un cost de aproape 85 de milioane de dolari fiecare. Însă dezvăluirile potrivit cărora SUA ar controla toate actualizările software ale avioanelor F-35 şi ar deţine toate piesele de schimb au reaprins dezbaterile privind diversificarea achiziţiilor către aliaţi mai fiabili.

„Ne vom asigura că fiecare dolar este investit în mod judicios, inclusiv prin acordarea priorităţii producţiei şi lanţurilor de aprovizionare din Canada. Nu mai trebuie să trimitem trei sferturi din cheltuielile noastre de apărare către America”, a declarat Carney.

În ultimele săptămâni, Carney şi Trump au purtat discuţii private la nivel înalt, în contextul în care Canada încearcă să pună capăt războiului comercial declanşat de SUA.

Timothy Sayle, profesor de istorie la Universitatea din Toronto, afirmă că Mark Carney va avea „o sarcină foarte dificilă” în a găsi un echilibru între retorica Canadei privind capacitatea sa de a acţiona independent şi realităţile parteneriatelor sale de lungă durată în domeniul apărării cu Statele Unite.

„Lumea este un loc din ce în ce mai periculos. Canada a fost supusă presiunilor din partea NATO şi a aliaţilor europeni pentru a face mai mult. Dar în ce măsură acest anunţ este rezultatul presiunilor din partea Statelor Unite? Bănuiesc că importanţa relaţiei cu preşedintele a jucat un rol în faptul că acest anunţ a fost mai amplu şi mai rapid decât ne-am fi aşteptat”, a declarat Sayle.

Anunţul lui Carney, care necesită cheltuieli noi de miliarde de dolari, arată că „voinţa politică contează”, a spus Sayle – deşi a avertizat că guvernele anterioare au făcut anunţuri similare.

„Ştim că în domeniul achiziţiilor pentru apărare, Canada s-a confruntat cu probleme în trecut. De unde vor veni banii [pentru investiţii]? Ce înseamnă acest lucru pentru impozite? Dar în Canada există şi un sentiment mai larg că era necesar să se facă ceva – şi să se facă repede.”