Premierul armean demisionar va fi înlocuit cu un aliat al Kremlinului
alte articole
Noul prim-ministru al Armeniei, Karen Karapetian, care anterior a avut funcţia de primar al Capitalei armene Erevan, a fost prim-vicepreşedinte al Gazprombank – care are legături cu Gazprom, principala companie rusă pentru petrol şi gaz – şi în prezent este director general adjunct al GAZP.MM Mezhregiongaz, o unitate a producătorului de gaz rus Gazprom.
Noul guvern va fi temporar, iar noua sa configuraţie va ieşi la iveală doar după alegerile parlamentare din 2017 şi la sfârşitul celui de-al doilea mandat al preşedintelui pro-rus Serzh Sarkisian în 2018, când va fi finalizată tranziţia de la o formă semi-prezidenţială a guvernului la o republică parlamentară.
Abrahamian a demisionat joi din funcţia de premier, susţinând că ţara sa are nevoie de o nouă politică. Acesta a atras nemulţumirea publicului cu ocazia crizei ostaticilor în această vară, când un grup de bărbaţi înarmaţi anti-guvern au ocupat o secţie de poliţie în Erevan timp de două săptămâni, ucigând doi ofiţeri de poliţie şi luând ostatici mai mulţi ofiţeri de rang înalt. Incidentul a dus la manifestaţii anti-guvern generate de gestionarea eronată de către autorităţi a crizei şi la solicitarea demisiei preşedintelui Sarkisian.
Guvernul armean a înfruntat, de asemenea, şi alte provocări, inclusiv violenţe în regiunea separatistă azeră Nagorno-Karabah în luna aprilie între separatiştii susţinuţi de armeni şi forţele azere. În plus, în timpul mandatului lui Abrahamian – care a fost numit în urmă cu doi ani – a fost înregistrată şi o încetinire a creşterii economice, care a ajuns la 3% în 2015, de la 3,5% în 2014, fiind şi sub previziunile guvernamentale de creştere de 4,1%.
Sarkisian a promis că va schimba cabinetul după criza ostaticilor din luna iulie. Fostul ofiţer militar a promis, de asemenea, la începutul lunii august că va introduce un guvern de “reconciliere naţională”, susţinând că va dura câteva luni pentru a forma o nouă echipă. El este preşedintele Armeniei – o ţară cu 2,9 milioane de locuitori în Caucazul de Sud – de la câştigarea alegerilor în 2008.
Armenia depinde masiv de ajutoarele şi investiţiile Moscovei, ale cărei probleme economice substanţiale au afectat exporturile armene şi a dus la concedieri ale cetăţenilor armeni care lucrau în Rusia.