Ungaria este ţara membră UE care stă cel mai prost la capitolulul "statul de drept" [Raport]
Ungaria continuă să coboare în clasamentul statului de drept pe fondul unui declin global, potrivit unui nou raport al World Justice Project, publicat marţi.
Condusă de liderul de dreapta Viktor Orbán, ţara vecină a primit un scor de 0,50 dintr-un posibil 1,0 – cel mai mic scor privind statul de drept din Uniunea Europeană, care are 27 de membri – şi cu 0,02 mai puţin faţă de scorul din 2024. Doar Slovacia, care a scăzut cu 0,023 faţă de anul trecut, ajungând la 0,64, a înregistrat un declin mai accentuat al ratingului în cadrul blocului comunitar.
Dar Ungaria nu a fost singurul loc în care justiţia a avut rezultate slabe: raportul a acordat scoruri mai mici în ceea ce priveşte statul de drept pentru două treimi din statele membre ale UE în comparaţie cu 2024, din cauza „reducerea transparenţei guvernamentale, deteriorarea sistemului judiciar şi slăbirea aplicării reglementărilor”.
Studiul a remarcat tendinţe similare de scădere în Regatul Unit (0,78, în scădere cu 0,01), SUA (0,68, în scădere cu 0,028), Rusia (0,41, în scădere cu 0,049) şi Ucraina (0,48, în scădere cu 0,007).
Rusia a înregistrat cea mai accentuată scădere generală între 2024 şi 2025 dintre toate ţările studiate, în timp ce regresul semnificativ al statului de drept în SUA a plasat-o între Slovenia şi Portugalia în clasamentul ţărilor din UE, AELS şi America de Nord.
La celălalt capăt al scalei, Danemarca a fost ţara cu cea mai bun performanţă în materie de stat de drept (0,90) din UE şi AELS, urmată de Norvegia, Finlanda şi Suedia.
Studiul a identificat o slăbire a modului în care sunt puse în aplicare reglementările guvernamentale în întreaga UE.
„În mod deosebit, influenţa necorespunzătoare asupra reglementărilor guvernamentale s-a agravat în 63% din ţările UE, iar întârzierile în procedurile administrative au crescut în 70% din ţările UE”, au scris cercetătorii.
Ei au constatat, de asemenea, că trei din patru ţări ale UE au înregistrat un declin în justiţia civilă şi penală, justiţia civilă devenind mai puţin liberă de discriminare, iar sistemele penale mai puţin imparţiale. În mai mult de jumătate din ţările UE, instanţele judecătoreşti au fost din ce în ce mai supuse influenţei necorespunzătoare a guvernului.
