Poroşenko confirmă retragerea unei cantităţi semnificative de arme rebele
focus
alte articole
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko susţine că paramilitarii pro-ruşi din estul Ucrainei şi-au retras o cantitate semnificativă a artileriei grele.
În cadrul unui discurs televizat, Poroşenko a declarat că forţele guvernului său şi-au retras de asemenea cea mai mare parte a sistemelor lor de rachete şi artilerie grea. În acelaşi timp, armata ucraineană a declarat că nu îşi va retrage complet armamentul până când nu va primi confirmări clare că rebelii au făcut acest pas, susţine BBC.
În baza unui acord de încetare a focului semnat în luna februarie, ambele tabere combatante trebuiau să îşi retragă artileria grea până la începutul lunii martie.
Dar, în ciuda a numeroase temeri şi a unor ciocniri armate sporadice, se pare că acordul de încetare a focului stă în picioare. Cele două tabere s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului sau că îl folosesc ca un paravan pentru regrupare.
Cel puţin 6.000 de oameni au fost ucişi şi peste 1 milion de oameni şi-au părăsit locuinţele de la izbucnirea acestui conflict în aprilie 2014 în regiunile estice separatiste Doneţk şi Lugansk.
Estul Ucrainei şi artileria grea
Cu trei zile în urmă, Poroşenko a acuzat rebelii din estul Ucrainei că ezită să îşi retragă artileria grea sub supravegherea internaţională, conform termenilor acordului de încetare a focului stabilit în capitala belarusă Minsk.
Dar luni, el şi-a schimbat poziţia şi a declarat: “Ucraina şi-a retras cea mai mare parte a sistemelor sale de rachete şi artilerie grea. Luptătorii susţinuţi de ruşi şi-au retras de asemenea o cantitate semnificativă [a armelor grele].”
Începând cu 15 februarie, când a intrat oficial în vigoare acordul de încetare a focului, 64 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, a declarat Poroşenko. În total, 1.549 de soldaţi ucraineni au fost ucişi de la începerea rebeliunii separatiste, conform BBC.
Observatorii din Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa monitorizează regimul de încetare a focului semnat în 12 februarie.
Conform acordului, cele două tabere trebuie să creeze între ele o zonă tampon de cel puţin 50 km pentru artileria cu calibru de 100 mm sau mai mare, 70 km pentru sistemele de rachete multiple şi 140 km pentru cele mai puternice rachete şi sisteme de armament.
Anexarea Crimeei a fost planificată din timp
Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut pentru prima dată că planul anexării peninsulei Crimeea în martie 2014 a fost ordonat cu câteva săptămâni înaintea referendumului privind alipirea de Rusia.
Crimeea a fost absorbită oficial de Rusia în 18 martie – o acţiune puternic condamnată pe plan internaţional ce a atras asupra Moscovei o serie de sancţiuni din partea UE şi SUA. Putin a recunoscut în cele din urmă că în timpul referendumului armata rusă era prezentă în toată peninsula, deşi anterior declarase că trupele înarmate sunt forţe de autoapărare locale.
Putin a declarat la un post TV că a ordonat în cadrul unei întâlniri din 22 februarie punerea în aplicare a unui plan pentru “întoarcerea Crimeei [la patria mamă]”. Întâlnirea a fost stabilită după ce fostul preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici a fost alungat de la putere.
Secretarul britanic de externe Philip Hammond a declarat că va avertiza, într-un discurs pe care îl va susţine marţi, că politicile lui Putin “subminează în mod fundamental securitatea naţiunilor suverane din estul Europei”.
“Anexând ilegal Crimeea şi folosind acum trupe ruseşti pentru a destabiliza estul Ucrainei”, liderul rus a arătat că “nu doreşte să se alăture sistemului internaţional bazat pe reguli care menţine pacea între naţiuni, ci de fapt subminează acest sistem”, a anunţat Hammond că va declara.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.