Pompeo: Membrii NATO să se adapteze pericolelor emergente din partea Rusiei, Chinei şi Iranului

SUA a reînnoit apelurile ca aliaţii NATO să mărească cheltuielile militare pentru ca alianţa să se poată adapta noilor provocări, inclusiv unei Rusii mai agresive, potrivit RFE/RL.

Secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat, în cadrul unei întâlniri a miniştrilor de externe ai NATO, care a avut loc joi la Washington, că lumea a intrat într-o “nouă eră a competiţiei pentru putere” şi chiar dacă alianţa militară vestică alcătuită din 29 de membri se află într-o “poziţie de putere”, din cauza pericolelor emergente aceasta nu poate înceta să evolueze.

“Trebuie să adaptăm alianţa pentru a face faţă pericolelor emergente ... fie că este vorba de agresiunea rusească, imigraţia necontrolată, atacurile cibernetice, ameninţările la securitatea energetică, competiţia strategică chineză, inclusiv tehnologie şi 5G, fie că este vorba de multe alte probleme”, a precizat Pompeo la deschiderea întâlnirii ce marchează cea de-a 70-a aniversare a creării NATO.

Anul trecut, SUA a plasat China, Rusia şi Iran în centrul strategiei sale de apărare naţională.

Miniştrii de externe au participat la o serie de sesiuni în prima zi a întâlnirii la sediul Departamentului de Stat al SUA, concentrându-se pe Rusia şi regiunea Mării Negre, unde Moscova a capturat anul trecut trei nave ucrainene şi echipajele acestora.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a abordat situaţia din Marea Neagră şi a cerut Rusiei să elibereze cele trei nave şi echipajele lor.

Miniştrii de externe ai alianţei au aprobat, joi, o serie de măsuri pentru “îmbunătăţirea percepţiei privind situaţia din regiunea Mării Negre”. Prin aceste măsuri, se va amplifica cooperarea maritică cu Ucraina şi Georgia vor fi furnizate patrule şi vor avea loc vizite în porturi, a precizat NATO.

În plus, Stoltenberg a declarat că presupusa încălcare de către Rusia a prevederilor Tratatului Forţelor Nucleare cu Rază Intermediară (INF) din 1987 face parte dintr-un “tipar de comportament destabilizator”.

“Nu vom face ceea ce face Rusia”, a precizat el. “Vom fi cumpătaţi şi coordonaţi şi nu avem nicio intenţie să desfăşurăm în Europa rachete nucleare cu lansare terestră”, a adăugat Stoltenberg.

Anul trecut, preşedintele american Donald Trump i-a criticat pe liderii NATO pentru că nu şi-au respectat angajamentele privind alocarea a 2% din PIB-ul naţional pentru cheltuieli de apărare.

Stoltenberg a precizat că există un progres în ceea ce priveşte creşterea de către membrii alianţei a cheltuielilor pentru apărare, însă a adăugat că mai sunt multe de făcut.

“Nu am făcut această promisiune [de a creşte cheltuielile cu apărarea] pentru a mulţumi Statele Unite. Am făcut-o deoarece trăim într-o lume mai imprevizibilă şi mai nesigură”, a susţinut Stoltenberg.

La rândul său, Pompeo a mai afirmat că NATO ar trebui să fie preocupat de pericolul tot mai mare al războiului cibernetic, în special din partea Chinei.

Oficialii americani sunt îngrijoraţi de expansiunea companiei chineze Huawei în Europa, în special în statele membre ale NATO în care ei consideră că firmele de telecomunicaţii chineze reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa securităţii şi informaţiilor.

Washingtonul a avertizat că nu va colabora cu ţările care folosesc sistemele companiei chineze Huawei Technologies în construirea infrastructurilor lor pentru noile reţele 5G, însă UE a respins apelurile SUA de a interzice compania de telecomunicaţii chineză pe cuprinsul blocului. Marea majoritate a membrilor NATO sunt state UE.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motiv de securitate.

Washingtonul susţine că agenda reuniunii NATO include de asemenea situaţia din Afganistan, prăbuşirea Tratatului INF, din care SUA şi Rusia s-au retras în acest an, precum şi achiziţionarea de către Turcia a unui sistem de rachete sol-aer rusesc.

SUA şi alte ţări NATO au cerut ca Ankara să anuleze acordul cu Rusia privind sistemul S-400, care nu este compatibil cu sistemele NATO şi este considerat o ameninţare pentru avionul de vânătoare american F-35.

“Turcia trebuie să aleagă. Doreşte să rămână un partener major în cea mai reuşită alianţă militară din istorie, sau doreşte să rişte securitate acelui parteneriat prin luarea unor astfel de decizii necugetate care ne subminează alianţa?”, a afirmat miercuri vicepreşedintele american Mike Pence.

Ministerul de Externe al Rusiei a susţinut, joi că reuniunea de două zile din Washington arată că NATO “nu are nicio intenţie să abandoneze planurile de accelerare a confruntării militare şi politice cu Rusia”