Polonezii descoperă nava nazistă care ar putea conţine comoara Camerei de Chihlimbar, denumită „a opta minune a lumii”

Scafandrii polonezi afirmă că au găsit rămăşiţele unei nave germane "Karlsruhe" din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial care ar putea ajuta la rezolvarea unui mister vechi de zeci de ani: locul în care se află Camera de Chihlimbar, cunoscută şi sub numele de „a opta minune a lumii”.

Camera de Chihlimbar sau Salonul de Chihlimbar

În 1701, sculptorul baroc Andreas Schülter a proiectat Camera de Chihlimbar ce urma să fie asamblată în cadrul Palatului Charlottenburg, casa lui Friedrich I, primul rege al Prusiei. Era vorba despre o cameră realizată din panouri de chihlimbar, decorate cu pietre semipreţioase, pe un fundal de foi de aur. Dimensiunile sale erau de aproximativ 55 de metri pătraţi şi era compusă din aproximativ şase tone de chihlimbar.

Petru cel Mare, ţarul Rusiei, aflat în vizită, a rămas impresionat de cameră. Regele prusac a ţinut minte, iar în 1716 i-a oferit camera în dar, consolidând astfel relaţiile ruso-prusace. Oricât de surprinzător ar părea, Camera a supravieţuit Revoluţiei Ruse (1917) şi a ajuns intactă până la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Conform celor relatate de situl web historia.ro, „Salonul de Chihlimbar a fost transportat în Rusia cu vaporul, în 18 cutii mari. Iniţial, acesta a fost instalat la Palatul de Iarnă din Sant Petersburg, ca parte a Colecţiei de artă europeană. În 1755, ţarina Elisabeta a ordonat mutarea lui în palatul său de la Ţarskoie Selo. De amplasarea lui s-a ocupat arhitectul italian Bartolomeo Francesco Rastrelli, care a reuşit să încadreze preţiosul dar într-un spaţiu mult mai mare, umplând golurile cu chihlimbar adus special de la Berlin. După o altă renovare din secolul al XVIII-lea, Camera de Ambră ocupa aproximativ 18 metri pătraţi, fiind decorată şi cu alte pietre semi-preţioase – specialiştii estimează că ar fi valorat la acea vreme 142 de milioane de dolari (actuali). De-a lungul timpului, camera a fost folosită drept loc de odihnă pentru ţarina Elisabeta, sală de întâlnire pentru Ecaterina cea Mare sau sală pentru trofeele ţarului Alexandru al II-lea”.

Dar în timpul invaziei Rusiei (Operaţiunea Barbarossa, 22 iunie 1941), naziştii au demontat-o ​​şi au dus-o la Castelul Königsberg, Germania. Din păcate, în vara anului 1944, aliaţii au bombardat oraşul şi castelul care o adăpostea a fost distrus, pierzându-se astfel urma Camerei de Chihlimbar.

Dispariţia Camerei de Chihlimbar este un mister neelucidat

Singura pistă plauzibilă ar fi nava „Karlsruhe”, care a părăsit oraşul portuar german Königsberg în 1945 cu o încărcătură grea, înainte ca avioanele de luptă sovietice să o scufunde în largul coastei Poloniei.

Acum, cercetătorii polonezi afirmă că i-au găsit rămăşiţele. „Este practic intactă. În depozitele sale am descoperit vehicule militare, porţelan şi multe cutii cu un conţinut încă necunoscut ”, a declarat Tomasz Stachura, unul dintre scafandri, într-un comunicat.

Potrivit ziarului The Guardian, nava participase la Operaţiunea Hanibal, una dintre cele mai mari evacuări maritime din istorie, care a ajutat peste un milion de soldaţi germani şi civili din Prusia de Est să scape de înaintarea sovietică spre sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

"Documentaţia din acea vreme sugerează că nava a părăsit Königsberg în grabă, cu multă marfă şi 1.083 de persoane la bord. Toate acestea, luate împreună, stimulează imaginaţia umană. Descoperirea navei germane şi a cutiilor cu conţinut încă necunoscut care se odihneşte pe fundul Mării Baltice poate fi semnificativă pentru întreaga poveste”, a declarat Tomasz Zwara, care a participat la expediţie.