Politică fără Bariere arată deficienţele Legii alegerilor parlamentare şi a organizării şi funcţionării AEP

Campania Politică fără Bariere, care reuneşte o serie de ONG-uri de marcă, şi-a exprimat joi, în cadrul unui comunicat de presă, punctul de vedere referitor al proiectul de lege privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.

Politică fără Bariere (PfB) a transmis că o schimbare atât de importantă precum schimbarea sistemului electoral nu a făcut deloc subiectul unor dezbateri publice, dincolo de discuţiile dintre partidele parlamentare şi instituţiile publice afectate.

În privinţa revenirii la sistemul proporţional cu vot pe listă închisǎ, PfB îşi exprimă dezamăgirea pentru că, puşi în faţa constatării efectelor negative ale sistemului introdus în 2008, membrii Comisiei pentru legile electorale au optat pentru revenirea la sistemul practicat anterior – care fusese abandonat după ce se i constataseră neajunsurile.

"Considerăm că ar fi fost de preferat un sistem proporţional cu listă semi-deschisă (de genul celui propus de Centrul pentru Studiul Democraţiei). Din păcate, variantele alternative nu au fost luate în considerare. Ar fi fost necesară o dezbatere publică mai amplă despre reprezentarea parlamentară şi diversele alternative de sisteme electorale. În aceeaşi ordine de idei, deşi pragul alternativ reprezintă un element de progres, prin menţinerea pragului electoral de 5% (pe care îl considerăm excesiv) s-a ratat ocazia de a se da şanse de acces în Parlament pentru eventuale partide nou înfiinţate", se mai arată în comunicatul citat.

Senatul a adoptat miercuri, cu 105 voturi "pentru" şi două voturi "împotrivă", proiectul de lege referitor la alegerile parlamentare, care prevede că alegerile vse vor face pe liste, cu prag electoral de 5%. Norma de reprezentare va fie de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori astfel că ar urma să fie 308 deputaţi, cărora li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor şi deputaţii de diaspora şi 134 de senatori.

Problemele remarcate de Politică fără Bariere

1. Prin articolele 42(2) şi 51(3), participarea la vot a cetăţenilor români cu domiciliul în ţarǎ şi reşedinţa în străinătate este condiţionatǎ de deţinerea unui document care dovedeşte reşedinţa, emis de autorităţile statului respectiv. În acest fel, votul este condiţionat de satisfacerea cerinţelor unui stat terţ, cerinţe care nu au relevanţǎ din punctul de vedere al calităţii de cetăţean român şi, implicit, al dreptului la vot.

2. Articolul 54 prevede ca toţi competitorii electorali să depună liste de susţinători cuprinzând cel puţin 1% din numărul alegătorilor înscrişi în listele permanente. Salutăm renunţarea la depozitul financiar solicitat în vechea lege pentru depunerea candidaturilor. Însǎ proporţia de 1% este considerată de Comisia de la Veneţia ca fiind maximul admisibil. În condiţiile în care Legea partidelor face, practic, obligatorie participarea partidelor la alegerile parlamentare, apreciem că impunerea numărului maxim de semnături nu e justificată. Amintim că Politică fără Bariere a propus ca numărul semnăturilor de susţinere să fie 0,5% din numărul celor înscrişi în listele permanente.

3. Există o discriminare între organizaţiile care reprezintă acum în Parlament minorităţile naţionale şi alte organizaţii ale aceloraşi minorităţi. Astfel:

● La constituirea BEC, grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor desemnează un membru (Art.11(3)); celelalte organizaţii pot avea un membru doar în urma tragerii la sorţi.

● Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament pot depune candidaturi fără a fi necesară îndeplinirea altor condiţii, conform alineatului (2) al Art.56; celelalte organizaţii ale aceloraşi minorităţi au nevoie, conform alineatului (4) al aceluiaşi articol, de o listă de membri cuprinzând un număr de cel puţin 15% din numărul total al cetăţenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparţinând minorităţii respective. Condiţia este prohibitivă, în condiţiile în care în numărul total al cetăţenilor sunt incluşi minorii, iar unele minorităţi au o mare dispersie teritorială.

În plus, acestor organizaţii li se cere statutul de utilitate publică, statut atribuit după criterii netransparente, de către instituţii ale statului conduse de persoane numite politic.

4. Noua normă de reprezentare (Art.5) este foarte puţin redusă faţă de cea de până acum (73.000 faţă de 70.000 la deputaţi; 168.000 faţă de 160.000 la senatori), generând un Parlament cu 312 + 17 deputaţi şi 136 senatori.

Structura circumscripţiilor face ca numărul locuitorilor raportat la cel al mandatelor să varieze mult de la un judeţ la altul. Formula de aplicare (minim 2 senatori şi 4 deputaţi în fiecare circumscripţie) accentuează acest dezechilibru (ajungându-se la între 202.716 şi 114.660 locuitori la un senator; între 79.845 şi 57.330 locuitori la un deputat). Aceste variaţii afectează principiul egalităţii votului (Art.62(1) al Constituţiei) şi pun în discuţie proporţionalitatea reprezentării.

5. La constituirea Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscripţie şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare, partidele parlamentare sunt favorizate faţă de celelalte partide, prin faptul că au locuri asigurate, în timp ce restul partidelor sunt reprezentate prin tragere la sorţi. Mai mult, candidaţii independenţi nu au dreptul de a fi reprezentaţi în birourile electorale şi nu pot desemna nici delegaţi în secţiile de votare.

Considerăm că reprezentarea partidelor în birourile electorale ar trebui făcută astfel:

● în Biroul Electoral Central, singurul criteriu de diferenţiere ar trebui să fie numărul listelor depuse;

● în birourile electorale de circumscripţie ar trebui să se tragă la sorţi dintre toţi competitorii electorali (inclusiv candidaţii independenţi);

● în birourile electorale ale secţiilor de votare, partidele ar trebui reprezentate prin rotaţie (fiecare să aibă reprezentanţi într-un număr egal de secţii).

6. La Articolele 42 (2) şi 51(3) se specifică obligativitatea ca cetăţenii români cu reşedinţa în străinătate să prezinte o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine. Se ştie că mulţi dintre cei aflaţi la muncă în străinătate nu dispun de asemenea acte şi că nu-s uşor de obţinut. Exercitarea unui drept care rezultă din calitatea de cetăţean român n-ar trebui condiţionatǎ de existenţa unei anumite relaţii cu un alt stat.

În condiţiile în care cetăţeanul înscris în Registrul electoral din străinătate este şters din lista permanentă din localitatea de domiciliu, posibilitatea de vot dublu este exclusă.

7. În Articolul 89 ar trebui specificat că şedinţele Biroului Electoral Central şi ale birourilor electorale de circumscripţie sunt publice, iar observatorii acreditaţi au dreptul să asiste la lucrările acestor birouri.

8. Articolele 92 şi 93 fac distincţia între "vot nul" şi "vot alb", însǎ semnificaţia distincţiei nu este explicitată. Considerăm că votul alb ar trebui să dea posibilitatea de exprimare cetăţenilor care doresc să participe la vot, dar consideră că niciunul din partidele (candidaţii) înscrise nu este demn de votul lor. Acest lucru ar trebui explicitat în lege, iar pentru exprimarea sa ar trebui să existe, la sfârşitul buletinului de vot, fie un patrulater alb, fie unul în care să fie înscrisǎ menţiunea "Niciunul dintre aceştia". În formatul propus în lege, buletinele de vot pot fi uşor fraudate.

9. Conform Art.98(t), se sancţionează "continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale sau un candidat independent".

Nu este clar dacă sfătuirea alegătorilor să meargă la vot, după încheierea campaniei, este sau nu campanie electorală. Am dori să se specifice în mod explicit dacă îndemnul de participare la vot se încadrează sau nu în acţiunile de campanie.

10. Acreditările observatorilor ar trebui să fie valabile pentru întreg procesul electoral, şi pentru alte proceduri decât cele din ziua alegerilor, cum ar fi tragerea la sorţi a membrilor birourilor electorale.

"Le amintim parlamentarilor din Comisia comună pentru legile electorale că lipsa de transparenţă şi absenţa dezbaterilor "la cestiune", vorba lui Caragiale, au avut deja 3 efecte nedorite în această primăvară, când proiectul legii privind finanţarea partidelor a fost trimis de Preşedinte pentru reexaminare în Parlament, când proiectul legii privind alegerile locale a fost retrimis de plenul Camerei Deputaţilor în Comisia comună, pentru recorelarea unor prevederi, respectiv când proiectul legii partidelor a fost adoptat cu posibile deficienţe constituţionale.

Din perspectiva unor neajunsuri similare, evidenţiate în cele 10 puncte de mai sus, facem apel la membrii Comisiei comune să ia în considerare şi să chibzuiască atent în privinţa tuturor prevederilor incriminate mai sus, respectiv asupra corelărilor cu celelalte legi abia adoptate în această primăvară. Reamintim că termenul constituţional pentru adoptarea proiectului de lege privind alegerile parlamentare este cu un an înainte de data alegerilor, aşa încât e preferabil să avem un proiect bun, dezbătut transparent cu toate părţile interesate, chiar dacă adoptat în octombrie, decât un proiect grăbit, adoptat pe repede înainte, într-o procedură opacă, în iunie", se mai precizează în comunicatul PfB.

Organizaţiile membre ale campaniei Politică fără Bariere: Active Watch, Asociaţia Civitas `99, Asociaţia E-Civis, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia Mişcarea Civică, Miliţia Spirituală, Asociaţia Naţională a Birourilor de Consiliere pentru Cetăţeni, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki APADOR-CH, Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale CENTRAS, Centrul de Resurse pentru participare publică – cere, Asociaţia România Vie, Centrul pentru Jurnalism Independent, Comunitatea Uniţi Salvăm, Expert Forum, Fundaţia pentru o societate deschisă, Grupul pentru Democraţie Participativă – Plenum, Rezistenţa Urbană, Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.