Planul lui Sturza şi alegerile anticipate

Mutarea spectaculoasă a oligarhului Vlad Plahotniuc de a ieşi din umbră şi de a încerca să-şi oficializeze puterea absolută în R.Moldova, prin preluarea funcţiei de premier, a fost anihilată temporar de preşedintele Timofti. Acesta nu numai că nu l-a numit în funcţie pe Plahotniuc, ci a propus un jucător cam de aceeaşi greutate, cu imagine bună în interior şi în exterior şi cu o avere considerabilă.

Fostul premier Ion Sturza este genul de jucător care schimbă jocul. El şi-a luat în serios rolul de candidat desemnat şi s-a declarat dispus să discute cu toate partidele despre programul său şi despre criteriile de integritate pe care vrea să le introducă pentru echipa de miniştri, ceea ce îi nemulţumeşe pe oligarhi. El a discutat cu cei care au răspuns invitaţiilor la discuţii. S-a dus chiar şi la Bălţi, în una dintre cele mai ciudate vizite, pentru a se întâlni cu controversatul Renato Usatîi.

Prin această acţiune, presărată cu complimente pentru potenţialul oraşului, dar şi pentru primar, Sturza a reuşit să sape unitatea pro-ruşilor. Imediat după vizită, Dodon l-a atacat pe Usatîi, iar acesta i-a răspuns în stilul caracteristic. Aşa ar putea fi explicată întâlnirea cu liderul unui partid care nu este reprezentat în Parlament, deci nu va vota învestitura guvernului său. Partidul Nostru ar deţine locul 1 în preferinţele electoratului, potrivit unor sondaje, urmat îndeaproape de Platforma DA şi de socialişti.

Forţarea notei

Dat fiind că nici Sturza nu se aşteaptă să întrunească mai mult decât voturile PLDM pentru guvernul său, jocul ar putea să fie următorul. Preşedintele Timofti, care brusc a devenit un jucător activ în momentul când Plahotniuc a încercat să-l oblige să-l desemneze prim-ministru, forţează nota şi-l mai numeşte şi a doua oară tot pe Sturza. El mizează pe sprijinul popular şi pe susţinerea promisă de ambasadorii străini şi partenerii de dezvoltare.

Sistemul condus de Plahotniuc nu are de ales. Fie respinge din nou guvernul, fără a putea explica de ce aruncă ţara din nou în criză, ceea ce ar conduce la anticipatele dorite de Platforma DA, socialişti şi Usatîi, fie îl votează din nevoie şi va încerca să-l submineze în activitatea sa şi în final să-l înlăture după ce se va schimba preşedintele.

Pentru a evita aceste două soluţii care nu-i convin, sistemul oligarhic a încercat să oprească votarea cabinetului Sturza în Parlament. Cei 14 deputaţi proaspăt plecaţi din PCRM după revenirea lui Plahotniuc pe scenă, fără proteste şi aparent în înţelegere cu Voronin, au sesizat Curtea Constituţională pentru ca aceasta să verifice dacă desemnarea lui Sturza ca şi candidat la funcţia de prim-ministru este constituţională, dat fiind că acesta nu are susţinerea majorităţii parlamentare. Ne amintim că PDM a revendicat dreptul de a forma noul guvern cu argumentul că este partidul cu cei mai mulţi parlamentari. În prezent, prin formarea Platformei Social-democrate, democraţii şi transfugii din PCRM au împreună 34 de deputaţi.

Verdictul Curţii Constituţionale

Curtea a decis că desemnarea lui Sturza este constituţională, dar a dat şi o lovitură taberei acestuia, arătând că în cazul existenţei unei majorităţi absolute, preşedintele trebuie să înainteze candidatul propus de această majoritate. Majoritatea parlamentară urmează a fi formalizată, nu doar declarată, cu indicarea deputaţilor care o constituie şi notificarea oficială a preşedintelui despre existenţa disponibilităţii de a susţine un anumit candidat la funcţia de prim-ministru. Asta înseamnă că Timofti este forţat să-l numească pe Plahtoniuc premier la a doua nominalizare. Astfel, s-ar evita anticipatele şi Sistemul oligarhic ar rămâne la putere.

Dacă preşedintele Nicolae Timofti refuză, el ar putea fi demis de PDM, cu voturile socialiştilor, ale foştilor comunişti, dar ar fi nevoie şi de cele ale partidului lui Leancă sau Ghimpu pentru a forţa scenariul favorabil cu Andrian Candu, preşedintele Parlamentului, care să-l numească pe Plahotniuc premier. Este greu de crezut totuşi că un asemenea scenariu va putea fi realizat în ciuda opoziţiei populare şi externe.

Un lider pentru tabăra anti-oligarhică

Cert este că Ion Sturza ar putea deveni încet-încet liderul unui nou bloc electoral format din Platforma DA şi proiectul politic al Maiei Sandu, un om vizibil care să poată coagula forţele anti-oligarhice.

Asistăm la înfruntarea dintre două tabere - forţele pro-reformă şi anti-oligarhice: preşedintele Timofti, premierul nominalizat Ion Sturză, Platforma „DA” şi mişcarea politică pe care o formează Maia Sandu, pe de o parte, şi Sistemul oligarhic, condus de PD şi sprijinit de PL, PCRM, aşa zisa Platformă Social-Democrată şi mai pe ascuns de Partidul Socialiştilor.

Într-un interviu acordat Europei Libere, scriitorul moldovean Mircea V. Ciobanu susţinea că ”Sturza este cel mai bun candidat pentru a uni toate părţile care s-ar numi aşa foarte general pro-europene şi anti oligarhice şi are toate şansele fiind în fruntea unui bloc electoral de dreapta pro-european şi destul de activ să intre în Parlament cu vreo 30% care i-ar asigura vreo 40 de mandate”.

Recent atât Maia Sandu, cât şi lideri ai Platformei DA au confirmat implicit acest scenariu prin susţinerea manifestată pentru acesta. ”Ne-am tot reunit la proteste anul acesta şi am tot căutat un lider care să ne satisfacă revendicările. Acest om a apărut, iar misiunea noastră este ca el să fie susţinut şi să ajungă prim-ministru”, a declarat Constantin Cheianu, unul dintre liderii DA.

La rândul său, Ion Sturza i-a asigurat pe aceştia că va încerca să ”demonteze punct cu punct sistemul oligarhic. Am o strategie care se bazează pe integritatea oamenilor cu care vreau să vin la Guvern”. El a promis de asemenea că va investiga modul în care a fost gestionat patrimoniul de stat, iar toate crimele economice împotriva statului, începând cu concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău şi devalizarea băncilor, vor fi pedepsite.

Limpezirea apelor

Pe lângă sprijinul popular, extern şi al forţelor anti-oligarhice , Sturza a arătat că se bazează şi pe faptul că ”niciun partid nu va face alianţă cu transfugii comunişti”. Aici aluzia a fost clară la PL-ul lui Mihai Ghimpu şi grupul Leancă”, care nu şi-ar permite să voteze alături de foşti comunişti un guvern Plahotniuc. Aici însă fostul premier ar putea să se înşele, dat fiind că unii analişti consideră că şi liderii acestor partide sunt controlaţi. Mai mult, liderii PL l-au atacat pe Sturza, în timp ce Iurie Leancă s-a arătat rezervat în privinţa susţinerii unui guvern condus de acesta.

În orice caz, apele se vor limpezi curând, iar aceste partide vor trebui să iasă din ambiguitate şi să se plaseze clar într-una din tabere la votarea guvernului Sturza.

Dacă Timofti rezistă şantajului de a-l numi pe Plahotniuc şi în runda a doua, s-ar mai putea ajunge la anticipate. În acest caz, teoretic ar câştiga pro-ruşii, dar disensiunile dintre Dodon şi Usatâi ar putea împiedica formarea unei majorităţi de stânga, iar un eventual bloc electoral condus de Sturza ar putea profita. Acesta ar putea fi un prim pas pentru dezmembrarea sistemului oligarhic care a capturat statul moldovean.

În prezent, chiar dacă lucrurile nu sunt încă clar conturate, asistăm la înfruntarea dintre două tabere - forţele pro-reformă şi anti-oligarhice: preşedintele Timofti, premierul nominalizat Ion Sturza, Platforma „DA” şi mişcarea politică pe care o formează Maia Sandu, pe de o parte, şi Sistemul oligarhic, condus de PD şi sprijinit de PL, PCRM, aşa zisa Platformă Social-Democrată şi mai pe ascuns de Partidul Socialiştilor.

Tabăra pro-reforme se bucură însă şi de un sprijin extern important şi mai făţiş în ultima perioadă. Să nu uităm că Pirrka Tapiola, şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, a salutat desemnarea lui Sturza şi a declarat: „Vom sprijini un guvern care va face să funcţioneze instituţiile, va distruge sistemul statului captiv, va consolida societatea, va reduce corupţia şi va asigura independenţa energetică a ţării ”.

În concluzie, cele două tabere s-au poziţionat. Urmează bătălia finală.