Pîslaru: Sindrom Stockholm la scară largă. Oamenii se bucură că primesc oricât de puţin, în timp ce feudalii prosperă

Ministerul Muncii a luat o serie de măsuri care determină o schimbare de paradigmă de la asistenţa socială ca metodă de control politic şi sifonare în interesul partidului, la asistenţă socială ca investiţie în oameni şi în viitorul acestora în societate, a explicat, pe contul său de Facebook, tehnocratul Dragoş Pîslaru.

"Când dai beneficii sociale fără să ştii care sunt problemele şi nevoile celor mai săraci cetăţeni ai ţării şi când faci acest lucru ani la rând, fără să dezvolţi servicii sociale de sprijin, care să intervină în comunitate şi să lucreze direct cu acei oameni vulnerabili pentru a-i ajuta să îşi îmbunătăţească condiţia materială şi socială, ajungem la ce se întâmplă acum: acordăm sume de bani în mod neunitar, discreţionar, având oameni extrem de săraci care nu primesc nici un sprijin şi oameni care, din cauza faptului că sistemul i-a încurajat, au făcut un mod de viaţă din ajutoarele sociale", a declarat Pîslaru.

Potrivit ministrului, în loc să oferim o undiţă şi să învăţăm oamenii să pescuiască, îi ţinem în sărăcie oferind peşte cât să nu moară de foame. În loc să încurajăm munca şi integrarea socială, încurajăm nemunca şi marginalizarea socială.

În acest an, cu relele şi bunele sale, Pîslaru susţine că a demarat schimbarea trasând o altă linie de politică publică:

1. În cadrul Pachetului Anti-Sărăcie a simplificat procedura de obţinere a actelor de identitate pentru că a aflat că 160.000 de persoane la nivel naţional nu aveau acte sau aveau actele expirate. Inclusiv un număr mare de copii, pentru care a lansat măsura specifică "nici un copil fără identitate". Toţi aceşti oameni, deşi legal trebuiau să beneficieze de sprijin, erau excluşi administrativ;

2. A promovat reforma beneficiilor sociale ce a fost adoptată în această toamnă, prin care se pregăteşte comasarea beneficiilor din prezent în Venitul Minim de Incluziune (VMI), ce va permite o mai bună ţintire a persoanelor/familiilor sărace şi creşte motivarea în a căuta/găsi un loc de muncă;

3. A lansat serviciile comunitare integrate pentru a putea cunoaşte mai bine nevoile familiilor sărace la nivelul comunităţii şi pentru a putea oferi serviciile cele mai bune (sociale, de sănătate, de educaţie) pentru integrarea socială a persoanelor marginalizate;

4. A aprobat pachetul de măsuri active de ocupare, care vizează prioritar exact crearea de locuri de muncă pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi tinerii şi şomerii de lungă durată. Aceasta este cea mai bună cale ca oamenii în nevoie să îşi poată croi un destin decent pentru ei şi familiile lor;

5. A regândit şi aprobat statutul inspectorului social, pentru a recredibiliza asistenţa socială, în condiţiile în care sistemul are azi vulnerabilităţi importante, inclusiv prin faptul că nu există o formă adecvată de control şi penalizare a fraudei. Pentru că nu s-a dorit acest lucru.

"Toate acestea determină o schimbare de paradigmă de la asistenţa socială ca metodă de control politic şi sifonare în interesul partidului, la asistenţă socială ca investiţie în oameni şi în viitorul acestora în societate. Doar prin coeziune vom putea progresa ca ţară. Dar coeziune reală, nu mimată. Nu pentru păstrarea aparenţelor, ci pentru că ne pasă. Prin muncă, nu prin nemuncă", a subliniat Pîslaru.

Un exemplu de "aşa nu" este judeţul Teleorman, fieful liderului PSD Liviu Dragnea, care are cel mai mare procent de asistaţi social din România.

"Nu pot decât să văd cum un judeţ al ţării a fost ţinut pe loc într-o abordare feudală clasică. În care oamenii se bucură că primesc ceva, oricât de puţin, în timp ce feudalii prosperă. Un fel de sindrom Stockholm la scară largă. De asta trebuie să scăpăm dacă ne vrem ţara înapoi", a concluzionat Pîslaru.