„Piaţa Bârlad” împotriva exploatării gazelor de şist

Efectul Pieţii Universităţii a atins o masă critică din moment ce mii de bârlădeni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva exploatării gazelor de şist prin fracţionare hidraulică.

„Acum, la Bârlad, sunt mai mulţi oameni în stradă decât au fost în cele mai aglomerate zile de Piaţa Universităţii. Şi e pe bune. Protestează împotriva exploatării gazelor de şist” scrie Vlad Ursuleanu pe pagina sa de facebook.

„Au fost undeva între 2000-3000 de oameni. Nu s-a pronunţat numele nici unui partid, nu a fost nici o scandare politică. Protestul a plecat de la un grup de Facebook şi a fost organizat de primărie şi biserică, cu sprijinul sindicatelor de la fabricile de rulmenţi şi confecţii. Mai multe detalii în reportajul pe care-l scriu.”

La aproximativ o săptămână de când Primăria Bârlad a demarat o campanie prin care a cerut ca bârlădenii să îşi dea sau nu acordul în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist, peste 10.000 de cetăţeni au semnat că nu vor ca firma Chevron să foreze pe aceste meleaguri.

Acţiunea vine la aproape două luni de când o astfel de petiţie a fost lansată şi prin intermediul internetului. Anunţul a fost făcut şi pe reţelele de socializare, sub sloganul „Bârladul spune NU exploatării prin fracţionare a gazelor de şist“.

Aşa numitele gaze de şist, cunoscute de peste 200 de ani, au devenit o soluţie pentru încălzire după ce americanii au inventat tehnologia de exploatare.

Spre deosebire de gazul natural convenţional care se află în pungi şi poate fi obţinut prin forare, zăcământul de şist este greu de extras pentru că este disipat în roci. Pentru exploatare se introduce o sondă până la stratul de roci şi se generează o explozie. Gazul astfel eliberat urmează să fie pompat la suprafaţă cu ajutorul apei.

Aceste exploatări acoperă 25% din consumul de gaze al Statelor Unite, iar de curând companiile energetice americane au pus ochii pe România.

De altfel, gigantul Chevron a câştigat deja dreptul de a extrage aceste rezerve din sudul Dobrogei , de pe 2.500 de kilometri pătraţi - aproape de zece ori suprafaţa Bucureştiului şi câştigat licenţele de exploatare a trei perimetre mari din România.

Experţii atrag atenţia asupra problemelor de mediu în sensul că există riscul de a contamina straturile superioare de apă freatică, a explicat Radu Dudău, director Centrul Român de Energie.

În SUA, mediul nu este afectat, ne liniştesc americanii. Potrivit specialiştilor, exploatarea acestor gaze ar putea reduce cu 10% importurile din Rusia.

Cu toate acestea, pe bannerele bârlădenilor adunaţi în centrul oraşului se poate citi şi: „Nu exploatării gazelor de şist. Nu suntem vestul sălbatic al investitorilor americani.”