Pentagonul trimite un nou distrugător lângă o insulă disputată în Marea Chinei de Sud. Beijingul critică acţiunea

Ministerul chinez al Apărării a denunţat operaţiunea unei nave de război americane care a navigat în apropierea unei insule din Marea Chinei de Sud, şi a declarat că forţele sale au forţat distrugătorul USS Curtis Wilbur să părăsească zona.

Comandantul Bill Urban, purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că distrugătorul american a trecut sâmbătă prin apropierea insulei Triton din lanţul Insulelor Paracel, în partea nordică a Mării Chinei de Sud “pentru a provoca revendicările maritime excesive”.

“Această operaţiune a provocat încercările Chinei, Taiwanului şi Vietnamului de a restricţiona drepturile şi libertăţile de navigaţie în jurul insulelor pe care le revendică”, a declarat Urban, adăugând că această restricţionare are loc pe baza unor politici adoptate de cele trei state care impun o permisie sau notificare prealabilă de tranzitare a apelor respective.

Wilbur, un distrugător cu rachete ghidate, a navigat în interiorul zonei de 22 km ce este delimitată în jurul insulei Triton. Niciunul dintre guvernele celor trei ţări mai sus menţionate nu a fost anunţat de operaţiunea americană.

Chiar dacă guvernul SUA nu ia nicio poziţie în ceea ce priveşte revendicările teritoriale rivale, “SUA adoptă totuşi o poziţie constantă pentru protejarea drepturilor, libertăţilor şi utilizarea legală a spaţiului maritim şi aerian garantat pentru toate ţările. De asemenea, SUA insistă ca toate revendicările maritime să se conformeze legii internaţionale”, a declarat Urban, conform Washington Free Beacon.

Nu au fost dezvăluite detalii ale activităţilor navei de luptă. Libertatea operaţiunilor de navigaţie implică de regulă navigarea în interiorul zonei de 22 km stabilită în jurul unei insule, precum şi operaţiuni care includ utilizarea radarului, zboruri şi manevre în interiorul zonei respective. În plus, s-ar putea ca operaţiunea de sâmbătă să fie considerată şi ceea ce este cunoscut sub numele de “trecere nevinovată” prin apele teritoriale.

Insulele Paracel, numite Xisha de către China, au fost locaţia unei confruntări militare între China şi Vietnamul de Sud în 1974. În urma bătăliei, în care au fost implicate 8 nave de război din ambele ţări, China a preluat controlul asupra mai multor insule din acest grup.

Declaraţia Pentagonului a inclus Taiwanul ca una dintre naţiunile care revendică o parte din Marea Chinei de Sud. Săptămâna trecută, preşedintele demisionar taiwanez Ma Ying-jeou a vizitat insula Taiping din Arhipelagul Spratly, oficialii taiwanezi declarând că a fost vorba de un efort pentru a obţine acces la arbitrajul internaţional în privinţa disputei insulare.

Guvernul din Filipine a provocat revendicările Chinei pentru Arhipelagul Spratly în cadrul unui proces de arbitraj desfăşurat la Tribunalul Mondial din Haga. Taiwanul, care are mai multe instalaţii şi membri ai pazei de coastă pe insula Taiping, cunoscută şi sub numele de Itu Aba, a fost blocat să participe la acest proces.

În luna octombrie, distrugătorul american USS Lassen a pătruns în zona de 22 de km din jurul insulelor artificiale construite de China în Arhipelagul Spratly, declanşând o reacţie furioasă a Beijingului. Patrula americană a marcat cea mai semnificativă provocare de până acum din partea SUA la adresa revendicărilor teritoriale chineze în regiune.

China revendică aproximativ 90% din Marea Chinei de Sud ca fiind domeniul său maritim, dar Pentagonul a respins pretenţiile sale teritoriale. China a creat o linie vag definită, numită “Nine Dash Line”, care acoperă cea mai mare parte a acestei zone maritime.

Marea Chinei de Sud este un canal navigabil strategic folosit pentru transportul de mărfuri, care se ridică la o valoare totală de 5 trilioane de dolari anual, inclusiv 1,2 trilioane de dolari obţinuţi de SUA din comerţ. Oficialii Marinei SUA au declarat că pretenţiile teritoriale ale Chinei ameninţă navigarea pe acest canal.

Preşedintele Barack Obama a cerut Chinei în noiembrie 2015 să pună capăt activităţilor de construcţii pe insulele artificiale create de Beijing în apele disputate, care sunt acum militarizate cu aerodromuri, porturi şi alte instalaţii militare. Câteva zile mai târziu, guvernul chinez a răspuns apelului preşedintelui american, anunţând că activităţile de construire de instalaţii militare vor continua.

China construieşte piste de aterizare pe trei dintre insulele Arhipelagului Spratly, Pentagonul susţinând că acestea ar putea fi utilizate pentru staţionarea de avioane de luptă capabile să controleze întreg spaţiul aerian de deasupra mării.

În grupul de insule Paracel, principala instalaţie militară a Chinei este localizată pe insula Woody, situată la aproximativ 144 km nord-est de insula Triton, unde au fost extinse recent o pistă de aterizare şi alte instalaţii militare.

Ministerul chinez al Apărării a declarat că distrugătorul Wilbur a fost avertizat să părăsească zona, adăugând că tranzitarea zonei reprezintă o gravă încălcare a legii şi că afectează pacea şi securitatea în apele respective.

“Armata de Eliberare a Poporului a trimis avertismente şi a alungat un distrugător al Marinei americane care a pătruns în apele teritoriale chineze ale insulelor Xisha [Paracel] din Marea Chinei de Sud”, a susţinut Ministerul chinez al Apărării.

“Trupele chineze staţionate pe insule şi navele şi avioanele de luptă au dat un răspuns imediat, au luat contramăsuri şi au desfăşurat identificarea şi verificarea navei americane”, a precizat purtătorul de cuvânt al ministerului, Yang Yujun, într-o declaraţie publicată sâmbătă noaptea.

Un oficial american al apărării a contrazis afirmaţia Chinei. “Nu a existat nicio navă chineză în zonă în momentul tranzitului”, a declarat oficialul, adăugând că nu au existat devieri de curs în privinţa rutei stabilite pentru distrugătorul Wilbur.

Conform lui Yang, navele de luptă şi avioanele americane au vizitat apele disputate de mai multe ori şi că aceste acţiuni au dus la mici “dispute” între cele două armate.

Yang a declarat că armata chineză “va lua toate măsurile necesare pentru a păzi cu fermitate suveranitatea şi securitatea naţională, indiferent de acţiunile provocatoare ale părţii americane”.