China dezvăluie reforme militare pentru a realiza visul "armatei puternice"

Preşedintele Xi Jinping a inaugurat trei unităţi noi, potrivit relatărilor de sâmbătă ale televiziunii de stat chineze, creând o forţă de supraveghere a rachetelor strategice, o comandă generală a armatei şi a forţă de sprijin strategic.

Xi a descris reforma de modernizare ca "o decizie politică majoră pentru a realiza visul chinez de a avea o armată puternică".

Restructurarea este o parte a accelerării modernizării militare masive, care include eliminarea treptată a echipamentului militar învechit şi dezvoltarea a noi sisteme de arme. De mai mulţi ani bugetul militar oficial al Chinei creşte cu peste 10%.

Reformele consolidează, de asemenea, controlul noii facţiuni a Partidului Comunist - cea condusă de actualul preşedinte - asupra Armatei Populară de Eliberare - cea mai numeroasă armată permanentă din lume.

Măsura de restructurare anunţată pare să continue campania de sporire a controlului asupra Armatei de către actualul preşedinte Xi Jinping, care a început cu debarcarea unor generali precum Gu Junshan, fost adjunct la logistică, şi a doi vicepreşedinţi ai comisiei Militare Centrale - Guo Boxiong şi Xu Caihou.

Toţi aceştia fuseseră plantaţi în poziţii cheie de către Jiang Zemin, a cărui reţea personală de acoliţi cuprinsese posturi cheie din Partid, Armată şi industrie.

Jocuri de putere în Marea Chinei de Est

Măsura de modernizare survine pe fondul etalării, de către Beijing, a unei forţe şi agresivităţi sporite în în Marea Chinei de Est, care a stârnit îngrijorări printre vecinii statului comunist - în special în Japonia, Vietnam şi Filipine.

China revendică aproape toată Marea Chinei de Sud, o întindere bogată în peşte, şi despre care se crede că deţine rezerve de petrol şi gaze, prin care trec anual vase comerciale ce tranzitează aproximativ 5 trilioane de dolari.

Filipine, Brunei, Vietnam, Malaezia şi Taiwan revendică, de asemenea, părţi ale Mării Chinei de Sud.

Ca urmare a campaniei agresive de revendicare a arhipeleagului Spratly din Marea Chinei, Beijingul a construit şapte recife artificiale, pe care a ridicat avanposturi militare, o mişcare criticată şi nerecunoscută de către SUA sau ţările riverane.

Disputa asupra Marea Chinei de Sud a condus Statele Unite la efectuarea unor exerciţii militare ce au inclus survolul cu bombardiere şi navigarea cu nave militare la 22 km de coastă, pentru a trimite un semnal Beijingului că teritoriile revendicate de China intră în spaţiul aerian şi maritim internaţional.