Pentagonul suspendă livrarea unor rachete de apărare aeriană promise Ucrainei

Pentagonul a suspendat livrarea unor rachete de apărare aeriană şi altor tipuri de muniţie de precizie către Ucraina, pe fondul îngrijorărilor privind scăderea periculoasă a stocurilor de armament ale Statelor Unite, informează POLITICO.
Decizia a fost luată de şeful departamentului de politică al Pentagonului, Elbridge Colby, în urma unei evaluări interne care a arătat o scădere îngrijorătoare a numărului total de proiectile de artilerie, rachete de apărare aeriană şi muniţii de precizie, potrivit a trei surse familiare cu situaţia.
Potrivit acestora, suspendarea a fost decisă la începutul lunii iunie, dar abia acum intră în vigoare — în contextul în care Ucraina încearcă să respingă cele mai mari atacuri ruseşti cu rachete şi drone asupra ţintelor civile din Kiev şi alte regiuni.
Sursele au vorbit sub protecţia anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al discuţiilor. Pentagonul nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Într-o declaraţie emisă ulterior publicării articolului, Anna Kelly, purtătoarea de cuvânt adjunctă a Casei Albe, a declarat că decizia „a fost luată pentru a pune pe primul plan interesele Americii, în urma unei revizuiri efectuate de Departamentul Apărării privind sprijinul militar oferit altor ţări”. Ea a adăugat:
„Puterea Forţelor Armate ale Statelor Unite rămâne incontestabilă – întrebaţi Iranul”, a adăugat ea.
Printre articolele retrase se numără rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, proiectile de artilerie de precizie, rachete Hellfire şi alte muniţii lansate de Ucraina de pe avioane de luptă F-16 şi drone.
Suspendarea se va resimţi pe teren, întrucât Ucraina continuă să respingă atacurile ruseşti. În weekend, Rusia a lansat cel mai amplu atac aerian de la începutul invaziei, utilizând 477 de drone şi momeli, alături de 60 de rachete. Dintre acestea, 249 au fost doborâte, iar 226 au fost pierdute probabil din cauza bruiajului electronic.
Măsura vine în contextul întâlnirii recente dintre preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi preşedintele Donald Trump, pe marginea summitului NATO din Olanda. Liderul american, frustrat de refuzul constant al lui Vladimir Putin de a negocia încetarea conflictului, a ieşit de la întâlnirea cu Zelenski cu o atitudine mai favorabilă cauzei ucrainene. El nu a exclus trimiterea unor sisteme suplimentare de apărare aeriană, în ciuda deciziei Pentagonului.
„Ei vor rachetele antirachetă, cum le numesc ei, şi vom vedea dacă putem furniza câteva. Sunt foarte greu de obţinut”, a spus Trump, într-o conferinţă de presă la încheierea summitului NATO de la Haga.
Decizia Pentagonului a stârnit îngrijorare în rândul aliaţilor Ucrainei din Congres, care se tem că ţara ar putea deveni vulnerabilă la atacurile aeriene ruseşti.
„Sistemele de apărare antiaeriană fabricate în SUA, inclusiv platforma Patriot, sunt pilonii apărării Ucrainei... Funcţionează. Salvează vieţi în fiecare zi. Dacă informaţia este adevărată, atunci domnul Colby ia decizii care vor duce inevitabil la moartea multor soldaţi şi civili ucraineni”, a declarat Marcy Kaptur, copreşedintă a Grupului parlamentar pentru Ucraina.
Muniţiile în cauză fac parte din două fluxuri de ajutor oferite Ucrainei sub administraţia Biden: pe de o parte, retrageri din stocurile existente ale Pentagonului (cu fonduri alocate pentru reînnoirea acestora), iar pe de altă parte, achiziţii prin Iniţiativa de Asistenţă pentru Securitatea Ucrainei, prin care SUA finanţează cumpărarea de arme de la companii americane de apărare.
Toate fondurile disponibile au fost angajate până la finalul administraţiei Biden, iar livrările vor continua pe măsură ce sistemele vor deveni disponibile. Sub administraţia Trump, retragerile din stoc au continuat, folosindu-se ultimele fonduri dintr-un pachet de 61 de miliarde de dolari destinat completării stocurilor SUA şi susţinerii partenerilor, inclusiv Israel.
Administraţia Trump nu a solicitat fonduri suplimentare pentru Ucraina, dar, potrivit unui oficial, există resurse suficiente rămase pentru a menţine sprijinul câteva luni.
O sursă apropiată dosarului a declarat că Pentagonul a clasificat muniţiile în funcţie de importanţă încă din februarie, fiind îngrijorat de utilizarea excesivă a rachetelor de apărare aeriană în Yemen.
O notă de serviciu era pregătită pentru a fi transmisă secretarului Apărării Pete Hegseth, cu scopul de a îngheţa livrările către Ucraina ale unora dintre cele mai solicitate muniţii. Totuşi, documentul a rămas neaprobat pe biroul secretarului câteva luni, în timp ce Departamentul trecea printr-o perioadă de tranziţii interne.
Existau planuri de redirecţionare a acestor muniţii – inclusiv obuze de artilerie, muniţii pentru tancuri şi sisteme de apărare antiaeriană – către stocuri din SUA sau Israel.
„Încă din martie au existat propuneri repetate pentru suspendarea livrărilor”, a spus aceeaşi sursă.
Decizia aminteşte de măsura luată de administraţia Trump în 2019, când a reţinut 214 milioane de dolari din ajutorul pentru securitatea Ucrainei, fonduri deja aprobate de Congres. La acea vreme, Biroul de Responsabilitate Guvernamentală a considerat că acţiunea a fost ilegală, întrucât motivele politice nu justifică blocarea fondurilor alocate.
Dacă actuala administraţie permite îngheţarea sau întârzierea livrărilor deja finanţate de Congres – doar pe baza unei revizuiri interne a politicii, fără o comunicare oficială către legislativ – există riscul de a încălca aceleaşi principii legale.
Tom Karako, expert în apărare antirachetă la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS), a subliniat că decizia evidenţiază vulnerabilitatea forţelor ucrainene.
„Apărarea aeriană nu va duce la câştigarea războiului, dar lipsa ei poate genera pierderea rapidă a lui”, a avertizat el.
Karako a menţionat că documentele bugetare ale armatei arată o creştere semnificativă – de patru ori – a cererii pentru interceptori Patriot MSE. Totuşi, chiar şi cu finanţare suplimentară, producţia nu poate fi accelerată peste noapte.
„Nu poţi pur şi simplu să apeşi pe un buton”, a conchis el.