Pe axa îngrijorării: vizita lui Philip Gordon la Bucureşti

În perioada 10-13 august adjunctul secretarului de stat american Philip Gordon s-a aflat într-o vizită de lucru care a inclus şi România. Gordon s-a întâlnit iniţial cu secretarul de stat american, Hillary Clinton în Turcia unde au discutat cu reprezentanţi ai guvernului de la Ankara şi opozanţii regimului de la Damasc.

Situaţia din Siria, a cărei gravitate este cunoscută, necesită o strânsă colaborare între cancelariile occidentale şi administraţia turcă, care şi-a asumat rolul de mediator în relaţia cu cei care se opun regimului Bashar al-Assad.

Administraţia americană este fermă în ceea ce priveşte abordarea situaţiei de criză siriană şi, iată că, nu face excepţie nici în ceea ce priveşte partenerul său strategic european, atunci când vine vorba de respectarea principiilor democratice.

Vizita lui Philip Gordon la Bucureşti trebuie interpretată atât din perspectiva favorabilă a relaţiilor strânse pe care România le are cu Statele Unite, dar şi din cea a schimbării de poziţie pe care statul nostru îl suferă din cauza crizei politice care trenează.

SUA vede în România un partener deosebit de util, atât prin poziţionarea geografică avantajoasă ce permite legătura cu spaţiul ex-sovietic şi nu numai, cât şi din perspectiva mediului de afaceri favorabil şi a cooperării militare.

Astfel, conduita democratică a ţării noastre trebuie prezervată în vederea îndeplinirii scopurilor comune asumate de ţara noastră odată cu accederea la blocurile euro-atlantice şi cu semnarea parteneriatului strategic.

Această vizită nu face decât să întărească poziţia asumată de guvernul american prin declaraţiile ambasadorului SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein şi, în plus, reafirmă susţinerea faţă de poziţia abordată de către Uniunea Europeană prin preşedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso.

România şi-a asumat o serie de responsabilităţi prin poziţionarea pe axa capitalelor democrate şi acest lucru nu poate fi trecut cu vederea de către partenerii noştri asumaţi. Situaţia politică din ultima perioadă a atras atenţia acestora şi i-a determinat să ia o poziţie.

Din păcate, România a deraiat de la poziţionarea favorabilă şi se regăseşte pe lista punctelor de criză în plan mondial, fapt ce nu poate decât să dăuneze aspiraţiilor noastre pe termen scurt şi mediu.

Necesitatea stringentă de a pune capăt crizei politico-economice cu care se confruntă ţara noastră reprezintă principalul motiv pentru care reprezentanţii occidentali pledează în faţa autorităţilor de la Bucureşti.