Patru aspecte esenţiale privind criza datoriilor elene

Timpul se scurge pentru Grecia deoarece programul său de salvare financiară expiră în această lună, declanşându-se temeri cu privire la o posibilă ieşire a ţării din zona euro, susţine International Business Times.

Vineri, Grecia trebuie să plătească Fondului Monetar Internaţional o transă de 300 de milioane de euro, iar până la sfârşitul acestei luni să ramburseze Fondului un total de 1,6 miliarde de euro. În cazul în care nu va reuşi să facă acest lucru Grecia va intra în default.

În aceste condiţii, Grecia a ameninţat miercuri că nu va reuşi să plătească banii către FMI.

În plus, joi dimineaţa, în urma unei întâlniri la Bruxelles cu creditorii internaţionali, premierul grec Alexis Tsipras a anunţat că nu s-a reuşit să se ajungă la un acord final cu tabăra “adversă” în privinţa datoriei sale şi a deblocării ajutoarelor financiare. Totuşi, Tsipras a declarat că negocierile vor continua.

În condiţiile în care cufărul Greciei este aproape complet gol, pentru a-şi mai putea plăti datoriile singura şansă rămâne aceea de a ajunge la o înţelegere cu creditorii săi. Dar negocierile dintre cele două tabere durează de câteva luni şi sunt foarte dificile.

Sunt patru aspecte de menţionat în privinţa situaţiei elenilor:

1. Cum a ajuns Grecia în acest punct?

Grecia şi miniştrii de finanţe din zona euro au ajuns la un acord în luna februarie pentru a extinde programul de salvare financiară a ţării (bailout) şi, conform termenilor acordului, Greciei i s-a cerut să prezinte acelor miniştri propuneri pentru o serie de reforme.

La începutul acestei săptămâni, liderii FMI, ai Băncii Centrale Europene şi ai Comisiei Europene – troika creditorilor internaţionali – s-au întâlnit cu liderii Germaniei şi Franţei pentru a elabora o “propunere finală” care să îi permită Atenei să îşi plătească datoriile. Dar propunerea încă nu a fost aprobată de Grecia.

În cadrul întâlnirii de miercuri spre joi din Bruxelles, Grecia a propus un excedent bugetar de 0,8% pentru acest an şi de 1,5% pentru 2016. Totuşi, conform rapoartelor, creditorii internaţionali doresc un excedent bugetar de 1% pentru 2015 şi de 2% pentru anul următor.

2. De ce renegociază Grecia?

După ce a câştigat alegerile din ianuarie, guvernul de stânga a anunţat că va încerca să renegocieze termenii programului său de bailout în valoare de 240 miliarde de euro. Înainte de alegerile naţionale, partidul de guvernament Syriza al premierului Tsipras a organizat o revoltă împotriva tăierilor bugetare şi a altor măsuri de austeritate impuse prin programul de bailout semnat în 2010 între FMI, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană – aşa zisa troikă a creditorilor internaţionali.

Guvernul conservator elen precedent a fost de acord cu măsurile bailout-ului, dar noul guvern susţine că aceste măsuri de austeritate au afectat economia ţării prin impunerea de reduceri ale cheltuielilor publice, salariilor din sectorul public şi prin creşterea preţurilor la gaze.

“Până acum, toate cerinţele impuse asupra Greciei au dus la o sărăcire şi mai puternică a ţării”, a declarat Gary Burtless, membru senior al Brookings Institution. “Reformele structurale ar putea amplifica rata de creştere a Greciei, dar plăţile pe care trebuie să le efectueze [către creditorii săi] au cauzat o stringenţă fiscală care a slăbit de fapt economia.”

3. Ar putea ieşi Grecia din zona euro?

“În acest moment este vorba de negocieri din partea unei singure părţi”, a declarat Burtless. “Ameninţarea ieşirii Greciei din zona euro ar putea submina încrederea în moneda unică europeană, dar acesta este singurul avantaj pe care îl mai are Grecia în mâneca sa.”

Singura armă de negociere care i-a rămas Greciei este aceea de a se retrage din zona euro, îngreunând eforturile Europei de a vinde datoria altor ţări puternic îndatorate, precum Spania, Portugalia şi Italia, pe pieţele internaţionale, conform International Business Times.

Economiştii se aşteaptă ca ieşirea Greciei din zona euro să arunce ţara – cel puţin temporar – înapoi într-o recesiune severă. Totuşi, există unele avantaje pentru Grecia dacă aceasta va părăsi zona euro, din moment ce acest lucru ar oferi ţării libertatea de a devaloriza o nouă monedă cu scopul de a face comerţul extern mai atractiv – un lucru care ar ajuta sectoarele sale de producţie, de servicii şi de turism.

“După o perioadă foarte dificilă, economia Greciei se va revitaliza probabil mult mai rapid dacă ar dispune de o proprie monedă slabă şi devalorizată. Dar cel mai bun rezultat va fi acela dacă se va ajunge la un acord cu ţările din zona euro, deoarece acest lucru ar oferi economiei elene spaţiu pentru a creşte”, a declarat Burtless.

4. Ce s-ar putea întâmpla?

Este foarte probabil ca Atena să încheie un acord pe termen lung cu creditorii săi care va stipula că ţara trebuie să aplice anumite reforme. În schimb, creditorii internaţionali vor reduce mărimea datoriei Greciei şi îi vor acorda acesteia o perioadă mai mare de timp pentru a-şi plăti datoriile.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.