Partea întunecată a Facebook

Persoanele cu un punctaj mare în cadrul chestionarului de inventariere a personalităţii narcisiste au mai mulţi prieteni pe Facebook, îşi pun etichete mai des şi îşi updatează profilul mult mai regulat, conform unui articol din The Guardian.

Cercetătorii de la Western Illinois University au studiat obiceiurile pe Facebook ale unor 294 de subiecţi între 18 şi 65 de ani şi au măsurat două elemente „perturbatoare social” ale narcisismului - exhibiţionismul preţios (EP) şi intitularea/exploativitatea (IE).

EP include preocuparea de sine, vanitatea, superioritatea şi tendinţele exhibiţioniste, iar cei care au un punctaj mare la acest aspect al narcisismului tind să fie constant în centrul atenţiei. Adesea ei spun lucruri şocante şi fac dezvăluiri nepotrivite pentru că nu suportă să fie ignorate sau să piardă vreo şansă de a se promova.

Aspectul IE include un simţ al pretenţiei de respect şi dorinţa de a manipula şi a profita de ceilalţi.

Cercetările arată că cu cât cineva are un punctaj mai mare la EP, cu atât e mai mare numărul de prieteni de pe Facebook, în general peste 800.

Cei care au punctajul mai ridicat la IE sunt mai dispuşi să accepte cereri de prietenie din partea străinilor şi caută sprijin social, dar sunt mai puţin dispuşi să-l ofere.

Carol Craig, cercetător social şi director executiv la Centre for Confidence and Well-being susţine că tinerii din Marea Britanie devin tot mai narcisişti iar Facebook a oferit o platformă pentru această tulburare.

„Modul în care sunt educaţi tinerii se centrează din ce în ce mai mult pe importanţa stimei de sine - sau cum eşti văzut de ochii altora. Această metodă a fost importată din SUA şi înseamnă 'totul despre mine'”.

Dr Viv Vignoles, lector în psihologie socială la Sussex University, spune că există dovezi clare că studenţii de colegiu din America devin tot mai narcisişti, dar, „fără a cunoaşte cauzele din spatele schimbării istorice a studenţilor din SUA”, adaugă el, „nu ştim dacă aceste cauze sunt factori specifici culturii americane, precum centrarea pe stima de sine crescătoare de la sfârşitul anilor 80 şi începutul anilor 90, sau dacă aceştia sunt factori mult mai generali, precum noile tehnologii: telefoanele mobile şi Facebook”.

Vignoles mai spune că e dificil de estimat dacă diferenţele individuale din narcisism au condus la anumite modele de comportament Facebook sau dacă modelele de comportament Facebook au condus la diferenţe individuale în narcisism sau câte un pic din ambele.

Christopher Carpenter, care a condus studiul a afirmat că „partea întunecată a Facebook cere mai multă cercetare pentru a înţelege mai bine aspectele sociale benefice şi dăunătoare ale Facebook pentru a le accentua pe primele şi a le diminua pe celelalte.”

„Dacă Facebook este un loc în care oamenii merg să-şi repare egoul distrus şi să caute sprijin social este vital să descoperi potenţiala comunicare negativă pe care cineva o poate găsi pe Facebook şi genul de oameni dispuşi să se angajeze în ea. În mod ideal, oamenii se vor angaja în postările Facebook pro-sociale decât în postările anti-sociale despre sine.”