Parlamentul lituanian votează o rezoluţie condamnând regimul de la Beijing pentru "genocid"
Parlamentul lituanian a descris, săptămâna aceasta, tratamentul aplicat minorităţii uigure de către regimul de la Beijing drept „genocid”, votând o rezoluţie care cere o anchetă a ONU asupra lagărelor de concentrare şi solicitând Comisiei Europene să revizuiască relaţiile cu Partidul Comunist Chinez.
Rezoluţia adoptată de parlamentul lituanian a condamnat ferm regimul chinez pentru încălcări sistematice ale drepturilor omului şi crime împotriva umanităţii, a transmis publicaţia LRT.
Administraţia Trump din Statele Unite a folosit termenul de "genocid" pentru a descrie acţiunile regimului comunist chinez faţă de uiguri, la fel ca şi parlamentele din alte ţări, inclusiv Marea Britanie, Olanda şi Canada.
În ciuda multor rapoarte - inclusiv ale ONU - despre atrocităţile comise de autorităţile comuniste, Beijingul neagă orice abuzuri şi a condamnat ţările pentru utilizarea termenului.
Rezoluţia parlamentului lituanian a solicitat, de asemenea, regimului comunist din China să „pună capăt imediat practicii ilegale de recoltare a organelor de la prizonierii de conştiinţă, să elibereze toţi prizonierii de conştiinţă din China, inclusiv membrii mişcării spirituale Falun Gong”, a raportat LRT.
Rezoluţia este fără caracter obligatoriu şi a fost susţinută de trei cincimi dintre membrii parlamentului lituanian. Ea a cerut, de asemenea, regimului chinez să abolească legea aşa-zisă a "securităţii naţionale" pe care a impus-o oraşului Hong Kong şi să permită intrarea unor observatori independenţi în Tibet - pentru a începe discuţiile cu liderul său spiritual exilat, Dalai Lama.
Rezoluţia fost adoptată cu 86 de voturi pentru, un vot contra şi şapte abţineri.
Nici premierul Ingrida Simonyte şi nici ministrul de externe Gabrielius Landsbergis nu au participat la vot, în ciuda faptului că au fost prezenţi în parlament.
Citiți și 8 martie? Violul în grup - arma preferată de tortură în lagărele Chinei comuniste
„Susţinem democraţia, deoarece nu vom uita niciodată lecţia dură dată de viaţa sub ocupaţia unui regim comunist timp de 50 de ani”, a spus Dovile Sakaliene, un parlamentar care a fost inclus pe lista neagră de regimul chinez şi care a sponsorizat rezoluţia.
Lituania, care a suferit represiuni sub stăpânirea sovietică din 1940-1991, şi-a asumat adesea un rol proeminent în promovarea unor linii diplomatice occidentale mai dure împotriva Rusiei şi a ţărilor comuniste, cum ar fi China.
În martie, Lituania a declarat că va deschide anul acesta un birou de reprezentare comercială în Taiwan, ţară pe care China comunistă o consideră o provincie rebelă. Măsura este de natură să genereze tensiuni mari cu China, care pedepseşte ţările care intenţionează să strângă legăturile cu Taiwanul.
Grupuri pentru susţinerea drepturilor civile, cercetători, foşti rezidenţi şi unii parlamentari occidentali spun că autorităţile din provincia Xinjiang din China au reţinut în mod arbitrar în jur de un milion de uiguri şi membri ai altor minorităţi musulmane într-o reţea de lagăre de concentrare, din 2016.
Beijingul a negat iniţial că există lagăre, pentru a schimba, apoi, varianta oficială susţinând că acestea sunt centre de formare profesională concepute pentru a combate extremismul religios.
