Parlamentul European cere Rusiei să respecte independenţa ţărilor vecine şi drepturile propriilor cetăţeni

Joi, în timp ce Rusia se pregătea să dea startul fastuoaselor jocuri olimpice de la Soci, la Strasbourg europarlamentarii ţărilor UE îşi exprimau îngrijorarea faţă de modul în care autorităţile de la Kremlin contribuie la creşterea instabilităţii politice în Europa de Est, intervin abuziv în politica ţărilor fost-sovietice şi încălcă drepturile propriilor cetăţeni.

Pe fundalul ascuţirii tensiunilor politice şi sociale din regiune, cu sprijinul nemijlocit al regimului de la Kremlin, Parlamentul European de la Strasbourg a adoptat joi o rezoluţie prin care Moscovei i se cere să-şi retragă trupele aflate pe teritoriul Moldovei, exprimându-şi preocupările legate de faptul că nu s-au înregistrat progrese în acest sens. De asemenea, rezoluţia PE cere Moscovei să renunţe la recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, considerate de comunitatea internaţională drept regiuni ale Georgiei, să joace un rol constructiv în negocierile privind rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabach.

De asemenea, în rezoluţia adoptată ieri, Parlamentul European atrage atenţia Rusiei că politica sa privind aspectele legate de vecinătatea comună trebuie să aibă la bază principiul fundamental al suveranităţii şi independenţei ţărilor din vecinătate, inclusiv în ceea ce priveşte Ucraina. PE îi cere Rusiei să adopte o atitudine constructivă şi să înceteze măsurile de retorsiune şi presiune nejustificată care urmăresc subminarea dreptului suveran al vecinilor săi de a-şi hotărî viitorul în mod liber.

Reamintind că Federaţia Rusă este membru cu drepturi depline al Consiliului Europei şi al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi s-a angajat, în consecinţă, să respecte principiile democraţiei şi drepturile omului. UE cere de asemenea Moscovei să renunţe la legile discriminatorii împotriva propriilor săi cetăţeni.

Încălcarea drepturilor omului în Rusia

UE şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la o serie de legi opresive adoptate de regimul de la Kremlin, respectiv legea ce discriminează ONG-urile ce primesc finanţare din străinătate, legea privind trădarea, legea referitoare la trecerea calomniei din nou în domeniul penal, legislaţia care reglementează protestele publice şi legea anti-LGBT. UE a îndemnat Rusia să-şi respecte angajamentele internaţionale asumate în calitate de membru al Consiliului Europei.

Reamintim că legea cu privire la ONG-uri discriminează organizaţiile non-guvernamentale ce primesc finanţare din străinătate, acestea fiind obligate să se înregistreze ca "agenţii străine", conotaţie extrem de negativă în ţările din fostul bloc comunist. În plus, acest statut presupune faptul că ONG-urile pot fi controlate oricând.

În directă legătură cu legea privind ONG-urile, legea privind trădarea, adoptată în octombrie 2012 de Putin, stipulează că înalta trădare nu mai constă doar în transmiterea de informaţii secrete unor guverne străine, ci şi furnizarea de consultaţii sau ajutor financiar unor organizaţii internaţionale, în cazul în care acestea sunt implicate în "activităţi îndreptate împotriva securităţii Rusiei”. "Împotriva securităţii Rusiei" într-un stat în care autorităţile vor să echivaleze Ţara cu Conducătorul, este însă un concept extrem de arbitrar. Conform legii lui Putin, o astfel de definiţie largă a înaltei trădări înseamnă, teoretic, că orice cetăţean rus care are contacte cu străinii poate fi acuzat de trădare de stat. Trădarea se pedepseşte în Rusia cu închisoare între 4 şi 20 de ani.

Legea privind calomnia prevede amenzi şi închisoare de 15 zile pentru publicarea de linkuri la "materiale extremiste", orice material fiind susceptibil de a fi declarat "extremist" într-o ţară renumită pentru procesele înscenate opozanţilor anti-regim. Presa online riscă amenzi importante şi pierderea licenţei dacă publică astfel de linkuri, iar pedeapsa pentru "calomnie" a fost crescută la un an de închisoare şi amenzi de până la 150.000 de dolari, faţă de 100 de dolari, cât era înainte de adoptarea legii, în 2012.

Legea privind protestele statuează că "prezenţa simultană în masă a cetăţenilor în zonele publice" este o infracţiune. Organizarea şi participarea la proteste fără aprobare oficială se sancţionează cu amenzi de până la 10.000.de doari, sumă fabuloasă pentru un rus obişnuit.

Legile anti LGBT interzic practic propaganda pentru relaţiile între persoane de acelaşi sex.

Poziţia UE faţă de ostilitatea Rusiei la adresa politicii pro-europene a ţărilor din fostul URSS

În contextul presiunilor pe care Rusia le face asupra Ucrainei şi a altor ţări membre ale fostului URSS, pentru a descuraja orice demers al acestora de a se integra în structurile UE şi de a avea relaţii economice de liber-schimb, europarlamentarii şi-au exprimat regretul că regimul de la Kremlin "priveşte Parteneriatul estic al UE ca pe o ameninţare la adresa propriilor interese politice şi economice".

În Rezoluţia UE se subliniază faptul că Rusia va avea de câştigat de pe urma unor activităţi comerciale şi economice mai intense şi că securitatea sa va fi consolidată de o vecinătate stabilă şi predictibilă.

Spre deosebire de uniunea vamală Rusia-Kazahstan-Belarus susţinută de Rusia, acordurile UE cu ţările din Parteneriatul estic, privind o zonă de liber schimb complex şi cuprinzător (DCFTA), nu interzic liberul schimb dintre acestea din urmă şi ţările terţe, se mai arată în rezoluţia PE.

Europarlamentarii subliniază că în urma semnării unui acord de asociere, inclusiv a DCFTA, partenerii estici sunt liberi să aibă în continuare relaţii de liber schimb cu Rusia în cadrul acordurilor de liber schimb semnate în prezent ca parte a Comunităţii Statelor Independente. În consecinţă, PE îşi exprimă speranţa că Rusia se va angaja serios în negocieri la următorul Summit UE - Rusia care va avea loc în iunie 2014, la Soci, lucru pe care nu l-a făcut până acum.