Parlamentul European anunţă azi laureatul premiului Saharov

Nominalizaţi anul acesta pentru prestigiosul premiu sunt liderul tătarilor din Crimeea Mustafa Djamilev, două membre ale minorităţii Yazidi, Nadia Murad Basee şi Lamia Aji Basharale, care au supravieţuit persecuţiilor grupării Statul Islamic, şi fostul redactor şef al cotidianului turc Cumhuriyet, Can Dündar.

Laureatul premiului Saharov din acest an va fi ales în cadrul unei sesiuni plenare joi, 27 octombrie, la Strasbourg. Ceremonia pentru înmânarea premiului, este programată pentru 14 decembrie la Strasbourg.

Cine sunt nominalizaţii la premiul din acest an?

Mustafa Gemilev este considerat un simbol puternic al opozanţilor totalitarismului sovietic şi represiunii drepturilor civile şi naţionale ale tătarilor (un grup minoritar musulman) şi ale poporului ucrainean. Gemilev este un activist ucrainean şi tătar din Crimeea, care a fost preşedinte al Adunării locale a tătarilor din Crimeea înainte de a fi ales în Parlamentul Ucrainei. Şi-a dedicat viaţa luptei paşnice pentru apărarea drepturilor omului şi drepturilor minorităţilor, libertăţii de exprimare şi demnităţii personale. Împreună cu prietenul său Andrei Saharov, el s-a împotrivit represiunii sovietice a Primăverii de la Praga din 1968, înfiinţând primele grupuri pentru apărarea drepturilor civile din Uniunea Sovietică.

Nadia Murad Basee Taha şi Lamiya Aji Bashar sunt supravieţuitoare ale sclaviei sexuale la care au fost supuse de organizaţia Statul Islamic (ISIL) şi au devenit reprezentante ale femeilor afectate de campania de violenţe sexuale desfăşurată de ISIL. Ele sunt purtătoare de cuvânt ale comunităţii yazidite din Irak, o minoritate religioasă care a fost victima unei campanii de genocid desfăşurate de militanţii ISIL.

Can Dündar, jurnalist celebru din Turcia şi fost redactor-şef al celui mai important cotidian al opoziţiei, Cumhuriyet, a devenit un simbol al rezistenţei împotriva reprimării libertăţilor organelor de presă care are loc în prezent în Turcia. El a fost reţinut după ce cotidianul Cumhuriyet a publicat, în mai 2015, o înregistrare video în care se văd camioane ale Agenţiei Naţionale de Informaţii Turce (MİT) transportând arme în zonele ocupate de rebeli în Siria.

În noiembrie 2015, Dündar a fost arestat împreună cu şeful biroului de la Ankara al cotidianului Cumhuriyet, Erdem Gül, şi a fost acuzat de divulgarea unor secrete de stat, inclusiv de încălcarea securităţii statului. Cei doi au fost ulterior acuzaţi de spionaj, de apartenenţa la o organizaţie teroristă şi de dezvăluirea unor documente confidenţiale. Dündar şi Gül au fost eliberaţi în februarie 2016, după 92 de zile petrecute în închisoare. Curtea Supremă a decis că arestarea lor a reprezentat o privare nejustificată de libertate.

Andrei Saharov

Personalitatea care a inspirat premiul este fizicianul rus Andrei Dmitrievici Saharov (1921-1989), câştigător al Premiului Nobel pentru pace în 1975, şi inventatorul bombei sovietice cu hidrogen.

Preocupat de efectele descoperirii sale asupra viitorului omenirii, el a încercat să sensibilizeze opinia publică în legătură cu pericolele cursei pentru înarmare nucleară. Eforturile sale s-au bucurat parţial de succes, odată cu semnarea, în 1963, a Tratatului de interzicere a testelor nucleare.

În URSS, Saharov era considerat un disident subversiv. În 1970, a înfiinţat un comitet pentru apărarea drepturilor omului şi a victimelor proceselor politice. În ciuda presiunii tot mai mari exercitate de către guvern, Andrei Saharov a încercat să elibereze disidenţii din ţara sa, şi, de asemenea, a devenit şi unul dintre cei mai curajoşi critici ai regimului şi un simbol al luptei împotriva negării drepturilor fundamentale.

Premiul Saharov

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire, decernat anual de Parlamentul European a fost instituit în 1988 şi este acordat persoanelor care şi-au adus o contribuţie deosebită la respectarea drepturilor omului în întreaga lume, atrăgând atenţia asupra cazurilor de încălcare a drepturilor omului.

După ce Andrei Saharov a fost exilat în Gorki de către autorităţile sovietice, pentru a-i limita contactele cu străinii, el a aflat că Parlamentul European avea intenţia de a crea un premiu pentru libertatea de gândire care să îi poarte numele. Din exil, el a transmis Parlamentului European, în 1987, un mesaj prin care şi-a exprimat acordul ca premiul să îi poarte numele.

Saharov a considerat acest premiu ca o încurajare pentru toţi cei care, la fel ca el, s-au angajat să apere drepturile omului.

Premiul care îi poartă numele depăşeşte frontierele, chiar şi frontierele regimurilor opresive, pentru a recompensa pe cei ce apără drepturile omului şi disidenţi din întreaga lume.