Ce a avertizat Papa Leon despre inteligenţa artificială, şi de ce este acest lucru semnificativ

Papa Leon al XIV-lea afirmă că inteligenţa artificială trebuie „dezarmată”, în contextul în care liderii mondiali şi companiile private folosesc tot mai mult această tehnologie în numeroase activităţi umane, inclusiv în război.

Luni, în prima enciclică a pontificatului său, intitulată Magnifica humanitas: Despre protejarea persoanei umane în era inteligenţei artificiale, Papa a avertizat împotriva „unei curse pentru algoritmi tot mai puternici şi seturi de date tot mai mari”, alimentată de „dorinţa de a asigura dominaţia geopolitică sau comercială”.

Liderul Bisericii Catolice a prezentat enciclica la Vatican alături de experţi în AI, inclusiv Christopher Olah, cofondatorul gigantului american de inteligenţă artificială Anthropic.

Enciclicele sunt scrisori redactate de papă şi trimise episcopilor catolici. În ultimele decenii, ele au devenit una dintre cele mai înalte forme de învăţătură adresată de Papă celor 1,4 miliarde de membri ai Bisericii.

Ce a spus Papa în prima sa enciclică şi de ce este important?

Ce a spus Papa despre AI?

De când a fost ales în mai 2025, Leon a făcut din tema inteligenţei artificiale una dintre pietrele de temelie ale pontificatului său.

Potrivit Vatican News, el a vorbit în noiembrie despre necesitatea utilizării responsabile a tehnologiei în sectorul sănătăţii. O lună mai târziu, a spus că AI nu ar trebui să împiedice noile generaţii şi a adăugat că este important „să restabilim şi să consolidăm” încrederea tinerilor „în capacitatea umană de a ghida dezvoltarea noilor tehnologii, precum inteligenţa artificială, şi de a nu vedea această dezvoltare ca urmând un drum inevitabil”.

Însă, făcând din AI tema principală a primei sale enciclice, papa şi-a transformat preocupările într-o orientare religioasă destinată celei mai mari confesiuni creştine din lume, care reuneşte jumătate dintre creştinii planetei.

În enciclica sa, care însumează aproape 43.000 de cuvinte, papa a insistat că AI nu trebuie lăsată exclusiv în mâinile sectorului privat şi le-a cerut factorilor de decizie să protejeze drepturile lucrătorilor şi siguranţa copiilor în faţa tehnologiei. El a îndemnat, de asemenea, companiile de AI să tempereze competiţia dintre ele.

Adresând un „apel special” dezvoltatorilor de AI, el a spus: „Dezvoltatorii poartă o responsabilitate etică şi spirituală aparte, deoarece fiecare alegere de proiectare reflectă o viziune asupra umanităţii.”

„Este nevoie de o implicare politică mai activă, capabilă să încetinească lucrurile atunci când totul accelerează”, a declarat Leon.

Christopher Olah, care a participat la prezentarea enciclicei, a afirmat că firmele de AI funcţionează „în interiorul unui set de stimulente şi constrângeri care uneori pot intra în conflict cu ceea ce este corect”. El a recunoscut că dezvoltatorii de AI trebuie să se concentreze pe evitarea pierderilor masive de locuri de muncă şi pe rezolvarea problemei încă nerezolvate a interpretării comportamentului sistemelor din ce în ce mai complexe şi uneori opace.

Papa a cerut „cadre juridice solide, supraveghere independentă, utilizatori informaţi şi un sistem politic care să nu abdice de la responsabilitatea sa”.

„Inteligenţa artificială trebuie acum dezarmată, eliberată de logici care o transformă într-un instrument de dominaţie, excludere şi moarte. La fel ca energia nucleară, ea trebuie să fie în slujba tuturor şi a binelui comun”, a spus el.

Papa a avertizat şi că AI normalizează războiul.

În martie, armata SUA a confirmat utilizarea unei „varietăţi” de instrumente AI în războiul SUA-Israel împotriva Iranului, pe fondul îngrijorărilor legate de creşterea numărului de victime civile. În 2024, Al Jazeera şi alte instituţii media au dezvăluit că sisteme AI asociate Israelului, precum Lavender şi Gospel, au contribuit la generarea a mii de ţinte militare în Gaza.

„Din acest motiv, dezvoltarea şi utilizarea AI în război trebuie să fie supuse celor mai stricte constrângeri etice, pentru a garanta respectul pentru demnitatea umană şi sacralitatea vieţii şi pentru a evita o cursă a dezvoltării unor astfel de arme”, a scris papa.

El a tras şi un semnal de alarmă privind armele dirijate de AI, afirmând că „nu este permis să fie încredinţate tehnologiei” deciziile letale.

Papa s-a confruntat în repetate rânduri şi cu Casa Albă în legătură cu războiul SUA-Israel împotriva Iranului şi utilizarea religiei pentru justificarea conflictului.

Teoria „războiului just”, susţinută recent de administraţia preşedintelui american Donald Trump, este „depăşită”, a scris Leon, adăugând că „niciun algoritm nu poate face războiul acceptabil moral”.

Cât de semnificative sunt opiniile papei despre AI?

În ultimii ani, Silicon Valley a investit masiv în AI. În ianuarie, Amazon, al doilea cel mai mare angajator privat din SUA după Walmart, a concediat 16.000 de angajaţi, cea mai recentă rundă de disponibilizări asociate AI. În octombrie, The New York Times a relatat că firma intenţiona „să înlocuiască peste jumătate de milion de locuri de muncă cu roboţi”.

Pe lângă pierderea locurilor de muncă, centrele de date AI, care antrenează şi rulează modelele necesare pentru diverse sarcini, ameninţă să strămute oameni din locuinţele lor în ţări precum India.

Mai mult, potrivit UNICEF, „prevalenţa tot mai mare a instrumentelor AI capabile să genereze imagini sau videoclipuri cu abuzuri sexuale asupra copiilor marchează o escaladare semnificativă a riscurilor pentru copii în mediul digital”.

În acest context, avertismentul privind AI marchează prima dată când un papă face din opoziţia faţă de marile companii tehnologice tema centrală a unei întregi enciclice.

Papii anteriori au abordat tehnologia în conferinţe şi în anumite secţiuni ale enciclicelor lor.

În enciclica sa din 2015, dedicată mediului şi schimbărilor climatice, Papa Francisc a rezervat o secţiune tehnologiei şi a vorbit despre modul în care aceasta ar trebui să aducă beneficii lumii şi să nu adâncească diviziunile şi inegalitatea.

În octombrie 2021, vorbind de la Vatican la Întâlnirea Mondială a Mişcărilor Populare prin videoconferinţă, Francisc a spus: „Este clar că tehnologia poate fi un instrument pentru bine şi, într-adevăr, este un instrument pentru bine, care permite dialoguri precum acesta şi multe alte lucruri, dar nu poate înlocui niciodată contactul dintre noi. Nu poate substitui o comunitate în care putem fi ancoraţi şi care asigură faptul că viaţa noastră poate deveni rodnică.”

„În numele lui Dumnezeu, le cer giganţilor tehnologici să înceteze exploatarea slăbiciunii umane şi a vulnerabilităţii oamenilor de dragul profitului, fără să le pese de răspândirea discursului instigator la ură, a manipulării minorilor, a ştirilor false, a teoriilor conspiraţiei şi a manipulării politice”, a adăugat Francisc.

În enciclica sa din 2009, Pope Benedict XVI a analizat şi el dezvoltarea tehnologică într-o secţiune şi a avertizat că aceasta nu trebuie să promoveze dezumanizarea.

Ce altceva a mai spus Leon?

Deşi enciclica lui Leon s-a concentrat în mare parte pe AI, el a abordat şi rolul Bisericii Catolice în sclavie şi a „cerut sincer iertare” în numele Vaticanului.

Vaticanul a insistat mereu că a apărat demnitatea tuturor fiinţelor umane ca fii ai lui Dumnezeu. Însă o serie de directive din secolul al XV-lea au autorizat suveranii portughezi să cucerească Africa şi Americile şi să înrobească necreştinii.

Papii anteriori şi-au cerut scuze pentru implicarea creştinilor în comerţul transatlantic cu sclavi. Totuşi, niciun papă nu a recunoscut public şi nu şi-a cerut scuze pentru rolul jucat de papii din trecut în aprobarea colonizării şi înrobirii de către conducătorii europeni.

„Este imposibil să nu simţim o profundă tristeţe când contemplăm suferinţa şi umilinţa imensă îndurate de atât de mulţi oameni, în contrast puternic cu demnitatea lor incomensurabilă ca persoane iubite infinit de Domnul”, a scris Leon.

„Pentru aceasta, în numele Bisericii, cer sincer iertare”, a adăugat el.

„Aceasta constituie o rană în memoria creştină, una de care nu ne putem considera detaşaţi”, a mai spus el.

Shannen Dee Williams, istoric la University of Dayton şi autoarea volumului din 2022 Subversive Habits, o istorie a călugăriţelor catolice afro-americane, a salutat scuzele drept „un pas monumental către genul de asumare a adevărului şi reparaţie pentru care mulţi catolici s-au rugat şi au muncit”.

„Biserica Catolică nu a fost niciodată un simplu spectator inocent în istoria supremaţiei albilor. Catolicii de culoare au aşteptat mult timp să audă Vaticanul vorbind sincer despre rolurile centrale ale Bisericii în comerţul transatlantic cu sclavi şi sclavia propriu-zisă şi, implicit, despre sistemele persistente de rasism anti-negru din lumea de astăzi”, a declarat Williams pentru The Associated Press.