Paraziţii: Cum îi contractăm şi ce efecte au asupra organismului

Mulţi americani, şi nu numai, atunci când este menţionat cuvântul 'parazit', îl asociază cu călătoriile în străinătate şi consumul de alimente sau apă contaminate. Cu toate acestea, infecţiile parazitare sunt mult mai frecvente decât probabil credeţi.

Paraziţii sunt organisme care trăiesc pe sau într-un organism gazdă din altă specie. Ei depind de gazda lor pentru a supravieţui, trăgând nutrienţi de la gazdă. Paraziţii variază foarte mult ca mărime, unii fiind microscopici şi trăind în interiorul grăsimilor sau al globulelor roşii, în timp ce paraziţi mai mari, asemănători viermilor, supravieţuiesc în creier, intestine, ficat, muşchi şi alte zone ale corpului.

Principalele tipuri de paraziţi

Există o mare varietate de paraziţi care pot infecta oamenii, dar aceştia se împart în trei categorii distincte:

Ectoparaziţi

Ectoparaziţii sunt insecte care se ataşează de piele pentru a se hrăni cu ţesut cutanat sau sânge. Exemple de astfel de paraziţi includ căpuşele, ţânţarii, păduchii, muştele, puricii, acarienii şi gândacii de pat. Unii ectoparaziţi sunt purtători ai altor agenţi patogeni, cum ar fi boala Lyme de la căpuşe sau virusul West Nile de la ţânţari, care se transmit la omul gazdă.

Protozoare

Paraziţii protozoare au dimensiuni microscopice şi se pot înmulţi şi răspândi cu uşurinţă la om pentru a provoca probleme de sănătate serioase. Câţiva paraziţi protozoari comuni includ:

Blastocystis Hominis: Acestea pot fi o cauză a sensibilităţilor alimentare ca urmare a unui intestin permeabil.

Plasmodium Falciparum: Aceştia cauzează malaria şi sunt caracterizaţi prin faptul că gazda se confruntă cu simptome intense asemănătoare gripei.

Microti: Aceasta este o coinfecţie Lyme care poate duce la anemie şi simptome asemănătoare gripei.

Toxoplasma Gondii: Este o altă coinfecţie Lyme care provoacă simptome asemănătoare gripei şi ganglioni limfaticimăriţi.

Helminţi

Helminţii sunt viermi paraziţi şi ceea ce majoritatea oamenilor probabil îşi imaginează atunci când se gândesc la paraziţi. Aceşti paraziţi sunt vizibili pentru oameni fără utilizarea unui microscop şi variază în mărime de la mici la mari de până la 30 de centimetri lungime.

Viermii rotunzi sunt helminţi care infectează anumite zone ale corpului, cum ar fi ficatul, plămânii, intestinele, pielea şi ţesutul muscular. Oxiurii sunt un tip comun de viermi rotunzi, de mărimea unei agrafe şi caracterizaţi prin coada în formă de ac a femelei.

Viermii plaţi sunt caracterizaţi de corpul lor aplatizat, după cum sugerează şi numele. Viermii plaţi de tip fluke invadează adesea ficatul, provocând leziuni ale canalelor biliare. Ei invadează, de asemenea, sângele, plămânii şi intestinele cu forma lor asemănătoare unei frunze. Teniile infectează de obicei intestinul subţire sau vezica biliară.

Simptomele

Atunci când vă confruntaţi cu simptome îngrijorătoare de orice fel, este important să căutaţi să găsiţi cauza principală. În multe cazuri, paraziţii pot fi cauza principală a unei mari varietăţi de probleme de sănătate. Probleme precum afecţiunile autoimune, sensibilităţile alimentare şi problemele intestinale pot fi cauzate de paraziţi. Simptomele unei potenţiale infecţii cu paraziţi sunt variate, incluzând:

• Probleme digestive, inclusiv constipaţie inexplicabilă, diaree sau gaze persistente
• Probleme cutanate, inclusiv erupţii inexplicabile, eczeme, urticarie şi mâncărime
• dureri musculare şi articulare
• oboseală, chiar şi atunci când dormiţi suficient
• senzaţia de saţietate, chiar şi după o masă copioasă
• foame constantă, chiar şi atunci când mâncaţi suficient
• Anemie feriprivă (testele de laborator arată un nivel anormal de scăzut al fierului)
• Probleme de adormire sau trezire de mai multe ori pe noapte
• Strângerea dinţilor în timpul somnului
• Sentimente inexplicabile de anxietate
• Foamea de aer
• Toxiinfecţie alimentară în trecut după care nu v-aţi mai simţit bine de atunci
• Infecţii recurente cu ciuperci
• Mâncărimi ale anusului sau vaginului

Surse şi cauze comune ale paraziţilor

După cum am menţionat anterior, contrar a ceea ce mulţi cred, nu trebuie să călătoriţi într-o ţară din lumea a treia pentru a contracta un parazit. Atunci când călătoriţi la nivel internaţional, cel mai frecvent puteţi contracta un parazit din cauza apei contaminate. Cu toate acestea, există o şansă mare de a contracta paraziţi chiar în ţară.

Milioane de americani se luptă cu infecţiile parazitare, potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor. Mulţi profesionişti din domeniul sănătăţii naturale cred că paraziţii sunt o cauză principală semnificativă a simptomelor cronice. Există multe modalităţi prin care o persoană poate deveni vulnerabilă la o infecţie parazitară.

Apa contaminată: Aceasta poate include consumul de apă contaminată, chiar şi apa de la robinetul municipal, precum şi înotul într-un corp de apă contaminat, cum ar fi un pârâu, un lac sau o piscină.

Alimente contaminate: Alimente precum fructele de mare şi carnea insuficient gătite pot reprezenta o sursă de paraziţi, la fel ca fructele şi legumele crude care nu au fost manipulate şi curăţate corespunzător.

Disbioza: Disbioza (un dezechilibru în microbiomul intestinal) creează terenul „perfect” pentru ca paraziţii să se dezvolte, deoarece nu există suficiente bacterii benefice pentru a lupta împotriva paraziţilor.

HCL insuficient: Ca parte a sistemului imunitar înnăscut, acidul clorhidric (HCL) din stomac este prima linie de apărare când vine vorba de alimentele şi băuturile pe care le consumăm. HCL din sucul gastric omoară agenţii patogeni care pot intra în organism prin alimente şi băuturi. În plus, deoarece digestia este un proces de sus în jos, lipsa unei secreţii adecvate de HCL poate face ca alimentele să nu fie descompuse corespunzător şi să ducă astfel la o asimilare deficitară a nutrienţilor. În plus, acest lucru lasă organismul mai susceptibil la agenţii patogeni.

Insuficienţă imunitară: Un individ care poartă o povară toxică ridicată, este subnutrit, se confruntă cu niveluri ridicate de stres sau are provocări imunitare cronice poate fi mai susceptibil la o infecţie parazitară.

Antibiotice şi medicamente imunosupresoare: Antibioticele şi alte medicamente imunosupresoare provoacă daune şi, în cele din urmă, distrug bacteriile intestinale bune. Acest lucru creează un mediu în care paraziţii pot prolifera, deschizându-le practic uşa pentru a provoca afecţiuni cronice pe termen lung.

Animale de companie: Oamenii pot contracta paraziţi de la animale, inclusiv de la animalele de companie. De exemplu, infecţia cu toxoplasma gondii poate apărea în urma manipulării litierei contaminate pentru pisici.

Suprafeţe: Suprafeţele precum jucăriile, aşternuturile, mânerele uşilor, scaunele de toaletă, pământul şi alte obiecte pot fi contaminate cu ouă de paraziţi.

Călătorii în străinătate: Consumul de alimente şi apă contaminate atunci când călătoriţi în ţări străine poate fi o sursă de paraziţi. În plus, vizitarea zonelor cu salubritate precară sau în care alţi oameni şi animale practică o igienă precară poate expune la o infecţie parazitară.

Testarea

În lumea medicinei convenţionale şi funcţionale, testarea scaunelor este adesea primul test pe care furnizorii îl aleg pentru a evalua paraziţii. Din păcate, testarea scaunelor poate fi incredibil de nesigură atunci când vine vorba de sutele de specii care ar putea locui într-un om. Este extrem de uşor pentru laboratoare să treacă cu vederea paraziţii care pot fi prezenţi în scaun, dar este, de asemenea, posibil ca nu toţi paraziţii să trăiască în colon. În unele cazuri, acest lucru este din cauza faptului că paraziţii se ataşează pe mucoasa intestinală.

Analizele de sânge sunt o altă opţiune de testare, dar nu pot testa toate tipurile de paraziţi. De obicei, analizele de sânge testează paraziţii vizibili, anticorpii, eozinofilele şi monocitele.

Paraziţii vizibili

Testarea paraziţilor vizibili implică adesea un frotiu de sânge examinat la microscop, tehnicianul de laborator căutând paraziţii care trăiesc în sânge. Aceasta poate fi o metodă eficientă de identificare a Babesia (coinfecţie Lyme) sau a parazitului care provoacă malaria, Plasmodium.

Anticorpii

Sistemul imunitar dezvoltă anticorpi pentru a lupta împotriva unei infecţii parazitare, astfel încât un test de sânge poate fi util în verificarea anticorpilor crescuţi care indică potenţiali paraziţi.

Eozinofile şi monocite

Markerii pentru eozinofile sau monocite (tipuri de celule albe din sânge) crescuţi într-un test de sânge ar putea indica faptul că organismul se luptă cu paraziţii. Reţineţi că eozinofilele crescute ar putea indica, de asemenea, alergii, malignitate, infecţii virale etc.

În cazul în care eozinofilele revin normale şi vă confruntaţi cu simptome, merită să discutaţi opţiunile cu un clinician. Unii vor argumenta că nu este necesar să se elimine paraziţii atunci când eozinofilele nu prezintă activitate, însă fiecare om are un anumit nivel de activitate parazitară. Din acest motiv, mulţi medici se vor baza pe simptome atunci când evaluează dacă paraziţii reprezintă sau nu o preocupare pentru o persoană.

Dacă suspectaţi o infecţie cu paraziţi sau aţi fost diagnosticat cu una, poate fi descurajant şi copleşitor să ştiţi de unde să începeţi cu vindecarea. În timp ce paraziţii pot provoca o mare varietate de probleme de sănătate cronice pe termen lung, acestea sunt adesea tratabile şi prevenibile. Cu un protocol de vindecare eficient, multe probleme de sănătate şi simptome pot fi ameliorate.