Papa provoacă unde de şoc în Chile. Acuză victime ale abuzurilor sexuale de calomnie

Papa Francisc a acuzat victimele celui mai notoriu pedofil din Chile de calomnie - final uimitor al unei vizite care a urmărit să contribuie la vindecarea rănilor unui scandal privind abuzuri sexuale, ce a zguduit credibilitatea Bisericii Catolice în ţara sud-americană.

Francisc a afirmat joi că atâta timp cât nu vede dovezi că episcopul Juan Barros a fost complice la muşamalizarea abuzurilor sexuale comise de preotul Fernando Karadima, astfel de acuzaţii împotriva lui Barros sunt doar “calomnii”.

Remarcile Papei au şocat cetăţenii din Chile şi au atras imediat un val de critici din partea victimelor şi a susţinătorilor lor. Aceştia au menţionat că acuzatorii au fost suficient de credibili pentru ca Vaticanul să îl condamne pe Karadima în 2011 la o viaţă de “penitenţă şi rugăciune” pentru crimele sale. De asemenea, o judecătoare din Chile a susţinut că victimele sunt credibile, afirmând că, deşi a renunţat la acuzaţiile penale împotriva lui Karadima din cauza perioadei prea mari de timp care s-a scurs de la comiterea abuzurilor, totuşi există dovezi privind crimele sale.

Scandalul Karadima a dominat vizita lui Francisc în Chile şi problema generală a abuzurilor sexuale şi a muşamalizărilor realizate de biserică probabil că îl vor însoţi pe Papă în călătoria sa în Peru, care a început joi seară.

Victimele lui Karadima au anunţat încă din 2002 autorităţile bisericii că acesta le săruta şi mângâia în parohia pe care o conducea în Santiago, dar oficialii au refuzat să le creadă. Doar când victimele au făcut publice acuzaţiile lor în 2010, Vaticanul a lansat o investigaţie care a dus la înlăturarea lui Karadima din rândul preoţilor.

Arhiepiscopul din Santiago şi-a cerut ulterior scuze pentru că a refuzat să creadă victimele de la bun început.

Francisc a redeschis rănile scandalului în 2015 când l-a numit pe Barros, un protejat al lui Karadima, în funcţia de episcop al diocezei sudice Osorno. Victimele lui Karadima susţin că Barros a ştiut de abuzuri, dar nu a făcut nimic în această privinţă. Barros a negat acuzaţiile.

Numirea sa i-a înfuriat pe cetăţenii chilieni, a divizat puternic dioceza din Osorno şi a subminat şi mai mult credibilitatea deja fragilă a bisericii în Chile.

Papa Francisc a urmărit să vindece rănile întâlnindu-se în această săptămână cu victime ale abuzurilor şi cerând iertarea pentru abuzurile comise de preoţi. Dar joi, el a adoptat un ton sfidător când a fost întrebat de un jurnalist chilian în legătură cu Barros.

“În ziua în care îmi vor aduce dovezi împotriva episcopului Barros voi vorbi. Nu există nicio dovadă împotriva sa. Sunt doar calomnii. Este clar?”, a susţinut Francisc.

Francisc a apărat numirea lui Barros în trecut, numind controversa legată de Osorno ca fiind “stupidă” şi rezultatul unei campanii orchestrate de cei de stânga. Dar, săptămâna trecută, Associated Press a afirmat că în 2014 Vaticanul a fost atât de îngrijorat de consecinţele scandalului Karadima încât a fost pregătit să le ceară lui Barros şi altor doi episcopi pregătiţi de Karadima să fie suspendaţi timp de un an.

Conform unei scrisori din 31 ianuarie 2015, obţinută de AP şi care a fost trimisă de Francisc comitetului executiv al conferinţei episcopilor chilieni, planul a eşuat, iar Barros a fost trimis în Osorno.