Ucraina şi SUA vor începe negocierile în Elveţia privind planul lui Trump de a pune capăt războiului

Ucraina şi SUA se vor întâlni în curând în Elveţia pentru a discuta planul Washingtonului de a pune capăt războiului cu Rusia, a declarat sâmbătă Kievul, în încercarea de a finaliza proiectul care ţine cont de unele dintre cerinţele dure ale Moscovei.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a acordat Ucrainei mai puţin de o săptămână pentru a aproba planul în 28 de puncte pentru a pune capăt conflictului de aproape patru ani, care ar prevedea cedarea teritoriului invadat, reducerea armatei şi angajamentul de a nu adera niciodată la NATO.

Între timp, aliaţii europeni ai Ucrainei, care nu au fost incluşi în elaborarea acordului, au declarat că planul necesită „lucrări suplimentare”, în timp ce se grăbeau la summitul G20 din Africa de Sud să elaboreze o contraofertă la planul lui Trump pentru a consolida poziţiile Kievului.

„În zilele următoare, vor avea loc consultări cu partenerii cu privire la măsurile necesare pentru a pune capăt războiului”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski, după ce a emis un decret prin care a numit echipa Ucrainei pentru negocieri, care va fi condusă de principalul său consilier, Andrii Iermak, citat de Moscow Times.

„Reprezentanţii noştri ştiu cum să apere interesele naţionale ale Ucrainei şi ce este necesar pentru a împiedica Rusia să lanseze o a treia invazie”, a adăugat Zelenski.

Liderul ucrainean a purtat, de asemenea, o serie de convorbiri telefonice cu omologii europeni, după ce promisese anterior că va lucra non-stop pentru a se asigura că acordul final de pace va proteja viitorul Ucrainei.

Rustem Umerov, secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, care participă şi el la negocieri, a indicat anterior Elveţia ca locaţie pentru deliberări.

„Aceasta este o altă etapă a dialogului care a avut loc în ultimele zile şi care are ca scop principal alinierea viziunii noastre pentru paşii următori”, a adăugat Umerov, fost ministru al Apărării. El a condus anterior câteva runde de negocieri cu Rusia în Turcia, care au dus doar la schimburi de prizonieri şi repatrierea cadavrelor.

Decretul lui Zelenski preciza, de asemenea, că la negocieri vor participa „reprezentanţi ai Federaţiei Ruse”. Rusia nu a confirmat imediat dacă va participa la discuţii.

Planul unilateral al SUA de a pune capăt războiului din Ucraina „este o bază care va necesita eforturi suplimentare”, au declarat sâmbătă liderii occidentali reuniţi în Africa de Sud pentru summitul G20.

„Suntem clari în privinţa principiului că frontierele nu trebuie modificate cu forţa. Suntem, de asemenea, îngrijoraţi de limitările propuse pentru forţele armate ale Ucrainei, care ar lăsa Ucraina vulnerabilă la viitoare atacuri”, au declarat liderii principalelor ţări europene, precum şi ai Canadei şi Japoniei, într-o declaraţie comună.

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a transmis mai devreme un mesaj sumbru participanţilor la summit, afirmând că „G20 ar putea ajunge la sfârşitul unui ciclu” şi adăugând că grupul se străduieşte să rezolve crize majore din întreaga lume, referindu-se la planul unilateral al SUA pentru rezolvarea războiului din Ucraina.

Marea Britanie, Germania şi Franţa s-au dovedit a fi susţinători-cheie ai Ucrainei, oferindu-i sprijin militar şi financiar crucial, mai ales după ce sprijinul SUA a scăzut după revenirea lui Trump la putere.

Ucraina se confruntă cu unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa, a declarat Zelenski vineri într-un discurs adresat naţiunii, adăugând că va propune alternative la propunerea lui Trump.

„Presiunea asupra Ucrainei este una dintre cele mai dure. Ucraina se poate confrunta cu o alegere foarte dificilă: fie pierderea demnităţii, fie riscul de a pierde un partener-cheie”, a spus Zelenski în discursul său, referindu-se la o posibilă ruptură cu Washingtonul.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că planul ar putea „pune bazele” unui acord de pace final, dar a ameninţat cu confiscarea mai multor teritorii dacă Ucraina se va retrage din negocieri.

Mai bine echipată şi mai numeroasă, armata rusă câştigă teren încet, dar sigur, pe întreaga linie de front.

Între timp, ucrainenii se confruntă cu una dintre cele mai grele ierni de la începutul războiului, după ce Moscova a desfăşurat o campanie brutală de bombardamente împotriva infrastructurii energetice.

Acest lucru survine în contextul unei ample anchete privind corupţia, care a dezvăluit acte de corupţie în sectorul energetic, provocând indignarea opiniei publice.