Papa, prins între Scila şi Caribda de dragul creştinilor sirieni
Papa Francisc. (Servizio Fotografico L'Osservatore Romano via Getty Images)
"Turneul" preşedintelui rus, Vladimir Putin în Italia începe cu o audienţă la Vatican. Întâlnirea dintre Putin şi Papa Francisc ar putea fi cea mai importantă întâlnire între un suveran pontif şi un şef de stat din ultimul sfert de veac, discuţiile dintre cei doi urmând a fi centrate pe tema conflictului sirian.
Relaţiile diplomatice dintre Rusia şi Vatican au reintrat în normalitate abia în urmă cu patru ani, după secole de tensiuni între Vatican şi Biserica Ortodoxă Rusă.
Francisc s-a întâlnit cu numeroşi şefi de state şi guvern de când a fost numit pontif şi nici Putin nu este la prima sa întrevedere cu un Papă, căci s-a întâlnit în trecut şi cu Papa Benedict XVI şi cu Ioan Paul al II lea. Dar această întâlnire este oarecum diferită.
Întâlnirea are loc pe fundalul reformei iniţiate de Francisc la Vatican, pe lista de priorităţi a suveranului pontif aflându-se problema siriană şi strângerea legăturilor între marile puteri ale lumii şi ţările mai mici. În acest context, întâlnirea (cu uşile închise) între Putin şi suveranul pontif capătă o importanţă mult mai mare.
O întâlnire de o asemenea relevanţă nu a mai avut loc de când Mihail Gorbaciov s-a întâlnit cu Papa Ioan Paul al II-lea, în 1989, an în care Războiul Rece se apropia de sfârşit.
Principalul subiect de discuţie va fi situaţia din Siria, asupra căreia, paradoxal, cel doi lideri au, deşi pornind de la poli de opinie şi credinţă opuşi, o convingere comună în ceea ce priveşte conflictul sirian: ambii consideră că o intervenţie militară internaţională pentru a pune capăt conflictului sirian este inoportună, ceea ce îi aduce lui Putin un aliat popular şi lui Francisc unul "musculos".
Problema siriană va pune pe plan secund (pentru o vreme) plângerile creştinilor ortodocşi ruşi la adresa persecuţiei la care au fost supuşi de catolici, cei doi lideri urmând să se concentreze pe drepturile creştinilor din Siria şi lupta împotriva secularismului în regiune.
În Siria, trăiesc în jur de două milioane de oameni în marea lor majoritate membri ai Biserici Greco-Ortodoxă a Antiohiei şi Bisericii Greco-Catolice Melkite. Comunitatea creştină, care reprezintă 10% din populaţie, este o victimă colaterală a războiului între Assad şi opozanţii săi islamişti, care în lupta lor cu regimul lui Bashar al-Assad, ocupă tot mai multe teritorii. Jihadiştii au declanşat o persecuţie asupra creştinilor sirieni, cărora li se cere să plătească o taxă de „protecţie” pentru a-şi păstra religia. În caz contrar, nu le rămâne decât să fugă, să se convertească la Islam sau... să fie ucişi.
Este puţin probabil ca lui Putin să i se rupă inima de creştinii catolici persecutaţi de jihadisti, însă Moscova susţine regimul lui Bassar Al-Assad, opunându-se ferm unei intervenţii militare împotriva dictatorului sirian, acuzat de ONU că a folosit arme chimice împotriva propriului popor. Acesta este punctul în care interesele Papei şi cele ale lui Putin converg şi pentru aceasta, cei doi puternici ai lumii vor uita pentru o vreme de profundele diferenţe dintre ei.
“Cu adevărat semnificant este faptul că cei doi lideri vor trece cu vederea diferenţele/diferendele, pentru a se concentra pe ceea ce au în comun", crede Gianni Valente, un observator "cheie" al Vaticanului, pentru ziarul La Stampa.
Ce este iarăşi relevant, este faptul că Papa vrea să "fixeze un standard" pentru modul în care ar trebui rezolvate diferendele "la nivel înalt".
Seria de evenimente care au premers întâlnirii celor doi lideri, a început în septembrie, când Papa i-a scris personal lui Putin, a cărui ţară găzduia summitul G20, cerându-i ajutorul pentru ca problema siriană să fie rezolvată politic, fără intervenţii militare ale altor ţări. În concluzie, multe aşteptări se leagă de întâlnirea de astăzi, care dă speranţe că ar putea ajuta la evitarea unui sângeros conflict armat.
Înainte ca Putin să ajungă la Vatican, Cardinalul Angelo Scola din Milan s-a întâlnit la Moscova cu patriarhul rus Kiril, pe 12 noiembrie. Întâlnirea a fost apreciată de ambele părţi ca fiind pozitivă, după întrevedere Kiril declarând că "niciodată bisericile noastre nu au avut atât de multe puncte în comun ca acum".
De altfel, observatori ai Vaticanului declară că, dacă întâlnirea între cei doi lideri va ajuta la oprirea sângeroaselor violenţe din Siria, atunci se merită ca toate diferendele să rămână undeva în trecut.
Papa Ioan Paul, care a contribuit la căderea comunismului în ţară sa nativă, Polonia, în Europa de Est nu a fost niciodată binevenit în Rusia, nici măcar după destrămarea Uniunii Sovietice. Papa Benedict şi-a propus să viziteze Rusia, însă vizita nu a avut loc, pe fundalul răcelii dintre regimul moscovit şi Vatican. De altfel, Rusia nu este o ţară în care religia să fi fost îndrăgită de guvernanţi. Pe timpul Uniunii Sovietice, preoţii au fost una dintre ţintele predilecte ale regimului comunist, fiind deportaţi, închişi, bătuţi, torturaţi.
Franco Pavoncello, profesor de stiinte politice si presedinte al John Cabot University din Roma, a declarat că, indiferent de subiectele religioase ce ar putea fi abordate în întâlnirea dintre cei doi lideri, este clar că în centrul atenţiei lui Putin şi a Papei va sta secularizarea Siriei.
"Din orice unghi ai privi, reducerea violenţei în Siria rămâne principala prioritate", a afirmat Pavoncello. "Haideţi să spunem că cei doi nu vor petrece mult timp împreună discutând despre religie", a mai opinat Pavoncello. Şi într-adevăr, nu credinţa pare să fie cea care îl animă pe Putin, ci dorinţa de a-i mai vinde nişte arme şi alte "bunuri de largă folosinţă" lui Bashar Al-Assad.
Pentru a-şi proteja enoriaşii sirieni persecutaţi în Siria de jihadişti, Papa va încerca o alianţă cu Putin, aliatul lui Assad, printre ale cărui păcate se numără, potrivit opiniei internaţionale, atacurile cu arme chimice asupra populaţiei civile, însă care are "meritul" că nu îi persecută religios pe creştini fiind, la fel ca Putin, mai interesat de putere decât de ceea ce ţine de religios.
