Panama Papers: George Soros, Carlyle Group şi o reţea de offshore-uri. Până şi dezvăluirile sunt suspecte

Într-o evoluţie interesantă şi bizară a scandalului Panama Papers, International Consortium of Investigative Journalists (CIJI) – finanţat în principal de miliardarul George Soros – a expus legăturile financiare ale principalilor săi donatori cu Grupul Carlyle, o firmă venture capital care are legături cu complexul industrial militar american.

Incluse în cele 320.000 de conturi offshore expuse în 9 mai de către CIJI se aflau companii deţinute de George Soros în Quantum Group of Funds (QGF). Atât Fox News cât şi Sputnik Internaţional s-au referit la QGF ca la o "protecţie” pentru miliardele lui Soros.

Design-ul reţelei QGF de companii offshore interconectate şi conturi bancare a fost parţial public la mijlocul anilor 1990, în timpul unei audieri în faţa SEC (United States Securities and Exchange Commission), după ce miliardarul a cumpărat câteva firme reglementate de această comisie.

Legătura lui Soros cu Grupul Carlyle a fost descoperită după ce Fox News a observat două fonduri QGF deţinute de Soros - Soros Finance Inc. şi Soros Holdings Ltd. – incluse în documentele expuse de CIJI. Când investitorii lor au săpat mai mult au descoperit un filling SEC printr-o a treia companie paravan creată de Soros, numită Soros Capital.

Compania Quantum Industrial Partners (QIP) LDC este numită drept singurul partener limitat al Soros Capital – cu sediul în Insulele Bermude – şi este asociată cu filling-ul SEC cu Quantum Industrial Holdings Ltd. (QIF), Quantum Industrial Entities (QIE) şi QIH Management Investor, L.P., toate fiind presupuse braţe ale grupului QGF al lui Soros.

De asemenea numit în filling-ul SEC a fost avocatul Steven J. Gilbert care, conform documentului, este listat ca unic proprietar, manager de investiţii şi director al Soros Capital L.P., cu sediul în Insulele Bermude. Incluse în filling sunt adresele din SUA unde sunt localizate companiile mamă ale entităţilor offshore: 785 Smith Ridge Road, New Canaan, Connecticut 06840 şi 8955 Guilford Road, Suite 2001 Columbia, Maryland 21406.

Grupul Carlyle

Grupul Carlyle a servit ca o parte complicată a complexului industrial militar american timp de câteva decenii şi, prin diversele sale contracte pentru arme şi servicii de securitate de nivel înalt – a profitat îndelung de pe urma prelungitului Război Global împotriva Terorii.

În octombrie 2001, ziarul New York Times a raportat că familia saudită a lui Osama bin Laden – presupusul organizator al atacurilor teroriste din septembrie din 9/11 – deţinea interese financiare în Grupul Carlyle. Totuşi, familia bin Laden a fost nevoită să renunţe la aceste interese după ce mulţi au atras atenţia asupra conflictului de interes şi a potenţialului motiv economic din spatele implicării lui Osama.

Ziarul New York Times a evidenţiat profunzimea legăturilor Grupului Carlyle cu Washingtonul expunând faptul că fostul preşedinte George H. W. Bush a fost un consilier senior al Carlyle Asia Advisory Board (în perioada aprilie 1998 – octombrie 2003), şi faptul că James A. Baker, secretarul de stat al lui preşedintelui Bush şi fostul şef de personal al Casei Albe şi secretar al Trezoreriei americane în timpul preşedintelui Ronald Reagan, a fost un partener în Grupul Carlyle, precum şi consilierul lor senior.

Cireaşa de pe tort? Pe lângă legăturile interne evidente ale Grupului Carlyle cu congressmenii americani, ziarul britanic The Guardian a raportat că grupul a avut birouri pe Pennsylvania Avenue, la jumătatea distanţei dintre Casa Albă şi clădirea Capitoliului, şi la o aruncătură de băţ de sediul FBI şi a numeroase departamente guvernamentale.

Multe dintre legăturile obscure ale Grupului Carlyle cu familia Bush, Arabia Saudită şi bin Laden au fost evidenţiate în documentarul politic din 2004 al lui Michael Moore, Fahrenheit 9/11”, un film care a avut încasări de 222,5 milioane de dolari şi deseori este creditat ca rampă de lansare a mişcării 9/11 Truthers.

Conexiunea asiatică a lui Soros

O altă conexiune a lui Soros inclusă în scandalul Panama Papers, a fost rolul firmei Soros Capital ca investitor major şi corporate officer al AIF (Indonesia) Limited, care combină investiţiile private cu fondurile publice acordate de guvernele asiatice pentru dezvoltarea unor proiecte masive de infrastructură. Baza de date a CIJI a creat de asemenea o legătură între Soros Capital şi Dongya Ports Limited, care este deţinută de o altă serie de entităţi offshore şi companii paravan. Acest lucru este important, în contextul investiţiilor financiare istorice ale Grupului Carlyle în Asia – sub conducerea lui George H. W. Bush în 2001 – şi a presupusei utilizări extensive de către Arabia Saudită a companiilor paravan în Asia pentru a-şi investi anonim obligaţiunile americane în fonduri custodiale, predominant pentru a proteja aranjamentul americano-saudit al petrodolarului.

Soros depăşit de CIJI

Legătura cu Soros cu cea mai recentă rundă de dezvăluiri făcute de CIJI i-a determinat pe mulţi analişti să verifice de două ori din moment ce miliardarul este unul dintre principalii donatori ai grupului de jurnalişti. În 2014, Soros a donat 381 milioane de dolari din acţiunile sale QGF către fundaţia sa caritabilă Open Society Institute (OPI). Aceasta din urmă, a donat în 2015 în mod direct 1,5 milioane de dolari grupului care publică informaţiile divulgate în cadrul scandalului Panama Papers.

Soros a declarat în mod deschis că a finanţat OPI pentru a promova capitalismul şi democraţia globalizată. În prezent, americanul susţine sute de grupuri de activişti, think tankuri şi jurnalişti de investigaţie, inclusiv organizaţii comuniste interne precum Black Lives Matter şi mişcări revoluţionare anti-americane precum Democracy Now.

Întrebat despre recentele lor dezvăluiri împotriva uneia dintre principalele lor surse de finanţe, Gerard Ryle – liderul CIJI – a declarat că nu a observat companiile lui Soros în baza de date a organizaţiei decât după ce Fox.News.com a atras atenţia asupra acestui lucru.

Concluzie

În acest moment nu este clar de ce reţeata offshore a lui Soros este expusă de CIJI, un ONG pe care finanţat direct de miliardarul american şi care a evitat în mod specific să expună clientela americană de mare profil, despre care se ştie că a fost inclusă în cele peste 11,5 milioane de documente hăckuite de la firma panameză de avocatură Mossack Fonseca.

Ar putea fi aceste scurgeri de informaţii o pedeapsă împotriva mişcărilor lui Soros, care contrazic în mod direct prognozele pozitive ale Fed privitoare la economia globală şi în viitorul economic al Chinei? Se poate ca Fox news să fi atras atenţia asupra unor legături pe care CIJI nu le-dorit expuse vreodată? Ar putea CIJI să nu fie atât de controlat la nivel central precum au speculat mulţi analişti?