Orban la cârma UE: Campionul naţionalismului sau sabotorul din interior?

În mod tradiţional, Uniunea Europeană îşi încheie vacanţa de vară la sfârşitul lunii august cu o reuniune informală a miniştrilor de Externe, echivalentul politic al unei discuţii relaxate. Cu toate acestea, afirmă AP News, de când Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, a preluat preşedinţia blocului de 27 de naţiuni, vacanţa s-a transformat într-o lungă perioadă de tensiuni.

Începând cu 1 iulie şi până la sfârşitul anului, regulile obscure ale UE permit Ungariei, o naţiune cu 9,5 milioane de locuitori, să reprezinte şi, adesea, să vorbească în numele blocului de 450 de milioane de cetăţeni. Problema este că Orban pare să reprezinte tot mai mult ceea ce se opune valorilor şi politicilor UE.

Primele două luni ale preşedinţiei rotative semestriale au fost marcate de ceea ce Peter Kreko, de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, a numit „diplomaţia trolilor”. Orban, spune el, „vrea doar să provoace mai multă furie din partea liderilor Uniunii Europene”.

Citiți și Ungaria ameninţă că va trimite gratis migrantii la Bruxelles: Dacă UE îi vrea, atunci îi va avea

În timp ce preşedintele rus Vladimir Putin este considerat un duşman de moarte al UE din cauza războiului său din Ucraina, Orban a ales să viziteze Moscova şi să se întâlnească cu liderul autocrat de la Kremlin. Când China este tot mai des privită ca un „rival sistemic” al UE, Orban merge la Beijing pentru a consolida relaţiile şi interesele de afaceri ale Ungariei. Iar în contextul în care UE a cultivat relaţii mai bune cu preşedintele american Joe Biden, după patru ani tensionaţi cu Donald Trump, Orban a făcut un ocol special la Mar-a-Lago pentru a-şi vizita vechiul aliat politic.

Toate acestea au avut loc în primele opt săptămâni de la preluarea preşedinţiei UE. În plus, pentru a sfida ceilalţi 26 de lideri ai blocului, Orban a adoptat drept motto al mandatului său „Make Europe Great Again”, o preluare a celebrului slogan al lui Trump.

Ca semn al nemulţumirii crescânde faţă de Orban, UE a decis să retragă de la Budapesta reuniunea prestigioasă de joi a miniştrilor de Externe şi să o organizeze la Bruxelles. Unele state membre au început deja să reducă nivelul de participare la alte reuniuni din Ungaria, trimiţând birocraţi în locul miniştrilor, şi este probabil că astfel de iniţiative să continue.

Citiți și Ungaria sfidează UE. Nu dă nicio explicaţie privind relaxarea condiţiilor de viză pentru ruşi şi bieloruşi

Situaţia este complicată de faptul că multe decizii importante în UE necesită unanimitate, oferind astfel unei singure ţări nemulţumite o influenţă considerabilă. Prezenţa unui membru atât de recalcitrant în fruntea preşedinţiei face situaţia şi mai dificilă.

Funcţionarii din instituţiile UE, de la Parlamentul European la Comisia Europeană, sunt constant atenţi la ce ar putea face Orban pentru a discredita blocul până la sfârşitul anului. Organismele UE îl acuză de ani de zile pe Orban că a desfiinţat instituţiile democratice şi că încalcă standardele statului de drept. Orban, însă, susţine că UE încearcă să distrugă principiile statului naţional şi să impună o societate multiculturală menită să submineze tradiţiile creştine ale Europei.

Conştiente că se apropie rândul lui Orban la cârma UE, naţiunile membre au încercat să finalizeze cât mai multe decizii sub preşedinţia precedentă a Belgiei, inclusiv tranşele esenţiale de ajutor pentru Ucraina, după ce Orban a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării acest ajutor.

Citiți și Cum îi bagă Ungaria pe ruşi în UE pe uşa din spate / PPE avertizează că spionii Moscovei vor călători nestingheriţi [Financial Times]

Au existat iniţiative în Parlamentul European de a refuza complet preşedinţia Ungariei, dar acestea au eşuat, fiind considerate prea complicate şi drastice. De la preluarea puterii în 2010, Orban a fost criticat constant, inclusiv de preşedintele grupului liberal Renew, Valery Hayer, care a numit mandatul său o „preşedinţie necinstită”, iar acţiunile sale privind Ucraina drept „o ameninţare la adresa securităţii”.

Spre deosebire de Marea Britanie, care a ales în cele din urmă să părăsească UE după ani de beligeranţă, Ungaria, care a beneficiat de miliarde de dolari din fondurile UE destinate dezvoltării post-comuniste, nu are astfel de planuri.

„La Bruxelles, nu suntem pasivi; ne-am stabilit acolo: nu plecăm, ci intrăm”, a declarat Orban într-o tabără de vară din Ungaria, convins că un val populist de extremă dreaptă în Europa şi versiunea sa de democraţie „iliberală” vor continua să crească.

Citiți și Ungaria a împrumutat în secret un miliard de euro de la băncile chineze

Experţii afirmă că apartenenţa Ungariei la UE îi conferă lui Orban valoare pentru naţiuni precum Rusia şi China, oferindu-le un acces indirect în blocul comunitar, pe care nu l-ar avea dacă Ungaria ar părăsi UE.

„Orban se prezintă ca intermediarul care poate rezolva problemele pentru China şi Rusia sau pentru oricine altcineva interesat să influenţeze politica europeană”, a declarat Marija Golubeva, politolog, fost ministru de Interne al Letoniei.

Pentru Kreko, este o situaţie în care fiecare parte se foloseşte de cealaltă pentru propriile scopuri.

Citiți și Un "intermediar onest" şi nu prea. Orban ia pe persoană fizică preşedinţia UE şi îşi mulţumeşte propriii aliaţi

„Sunt absolut de acord că ceea ce face Orban serveşte de obicei intereselor Rusiei şi Chinei, dar serveşte şi propriilor sale interese – Orban doreşte să slăbească Uniunea Europeană din interior.”