Ungaria sfidează UE. Nu dă nicio explicaţie privind relaxarea condiţiilor de viză pentru ruşi şi bieloruşi

Luni, 19 august, a expirat termenul limită pe care Comisia Europeană l-a acordat Ungariei pentru a răspunde la întrebările legate de chestiunea simplificării condiţiilor de intrare pentru cetăţenii ruşi şi bieloruşi, relatează Euractiv.

Potrivit sursei citate, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, i-a trimis o scrisoare omologului său maghiar, Sandor Pinter, la începutul lunii august, solicitând Budapestei explicaţii cu privire la modificările aduse sistemului de imigraţie al ţării. Conform modificărilor recente, Ungaria a simplificat cerinţele pentru ruşii şi bieloruşii care intră în ţară pentru a munci, acordând „lucrătorilor invitaţi” o şedere de doi ani, care poate fi prelungită cu încă trei ani.

Deşi eliberarea vizelor de lungă şedere şi a permiselor de şedere este o problemă individuală a statelor membre, Johansson a subliniat că „astfel de sisteme trebuie să fie atent echilibrate pentru a nu pune în pericol integritatea zonei noastre comune, fără controale la frontierele interne, şi pentru a lua în considerare în mod corespunzător potenţialele implicaţii de securitate”.

„Extinderea facilitării procesării cererilor de permis de şedere şi de muncă pentru cetăţenii din Rusia şi Bielorusia ar putea duce la o eludare de facto a restricţiilor impuse de Uniune”, se menţionează în scrisoare.

Johansson a solicitat Budapestei să răspundă la o anexă de întrebări „până la 19 august”, dar un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat pentru publicaţia amintită că, până luni după-amiază, nu a fost primit niciun răspuns.

Criticii consideră că modificările ar putea deschide calea către obţinerea rezidenţei permanente, ceea ce, având în vedere tensiunile actuale cu ambele ţări, ar putea ameninţa securitatea spaţiului Schengen al blocului comunitar.

La începutul acestui an, mai multe ţări, în frunte cu Cehia, au făcut presiuni pentru interzicerea călătoriilor în spaţiul Schengen pentru diplomaţii ruşi, pe motiv că aceştia ar putea reprezenta un risc de spionaj, având posibilitatea de a călători liber în interiorul blocului odată ce au intrat în zona fără paşaport. Opt ţări baltice şi nordice – Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia şi Suedia – şi-au exprimat îngrijorarea, într-o scrisoare comună trimisă la Bruxelles joia trecută, 15 august, că relaxarea restricţiilor de către Ungaria ar putea creşte riscurile de securitate.

„Indiferent dacă este de competenţă naţională sau a Uniunii, suntem îngrijoraţi că această decizie ar putea constitui un risc grav de securitate pentru toate statele membre”, a scris grupul de miniştri de externe, de interne şi de justiţie.

„Răspunsul Ungariei, analiza dumneavoastră şi paşii următori vor fi de cea mai mare importanţă în asigurarea securităţii noastre naţionale”, au adăugat aceştia, salutând implicarea lui Johansson în această problemă.

Cu toate acestea, solicitarea lor a fost întâmpinată cu un răspuns ferm din partea Budapestei, care a respins demersul ca fiind „simple minciuni”.

„Includerea cetăţenilor ruşi şi bieloruşi în programul cardului naţional nu prezintă niciun risc de securitate din punctul de vedere al spaţiului Schengen, deoarece aceste persoane trebuie să se supună în continuare unui control complet pentru a intra şi a rămâne în Ungaria”, a declarat ministrul de externe al ţării, Peter Szijjarto, în weekend.

„Toate afirmaţiile contrare ale colegilor din Europa de Nord şi din ţările baltice, care sunt orbiţi de adeziunea lor la tabăra pro-război, sunt simple minciuni”, a adăugat Szijjarto.

Problema va fi probabil discutată în cadrul reuniunii miniştrilor de externe şi ai apărării din UE, care va avea loc la Bruxelles săptămâna viitoare.

Înainte de vacanţa de vară, în semn de respingere a controversatelor eforturi diplomatice individuale ale Ungariei privind Ucraina, reuniunea UE din august, de obicei informală, a fost mutată la Bruxelles în loc de Budapesta.