Un "intermediar onest" şi nu prea. Orban ia pe persoană fizică preşedinţia UE şi îşi mulţumeşte propriii aliaţi

Totul începuse sub semnul unui bun augur. În a doua zi a preşedinţiei ungare a UE, Viktor Orban s-a deplasat la Kiev pentru prima dată de la invazia Rusiei pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski, în ceea ce părea a fi o încercare de a repara relaţiile, relatează Bloomberg .

Ulterior, însă, lucrurile au degenerat rapid pentru celelalte 26 de state membre ale UE.

Fără nicio coordonare cu aliaţii, Orban era în drum spre Moscova trei zile mai târziu pentru a se întâlni cu Vladimir Putin. Apoi cu Beijingul. Şi apoi la staţiunea Mar-a-Lago a lui Donald Trump din Florida, unde cei doi au zâmbit în faţa camerelor de luat vederi cu degetul mare ridicat în aer.

A fost exact genul de spectacol pe care au vrut să îl evite, în care Orban s-a folosit de însemnele preşedinţiei ungare a UE - un rol administrativ prin rotaţie în care titularul este însărcinat să lucreze ca un intermediar onest - într-un mod care părea să submineze unitatea blocului în privinţa Ucrainei.

După ce luna trecută a renunţat la dreptul de veto cu privire la câteva chestiuni-cheie, inclusiv noile sancţiuni împotriva Bielorusiei şi deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, Ungaria a participat la summitul NATO de la Washington din această săptămână şi a refuzat să se implice în sprijinul militar pentru Ucraina.

Orban a sugerat chiar, în cadrul unei reuniuni plenare cu Zelenski, că Ucraina nu ar trebui să adere la NATO. Unii lideri au ripostat, unul dintre ei sugerând că istoria Ungariei arată de ce Ucraina trebuie să facă parte din alianţă.

Reacţia a fost rapidă, dar mai ales retorică. Alexander de Croo, prim-ministrul belgian care a deţinut preşedinţia prin rotaţie până luna trecută, a declarat că a ştirbit încrederea în mandatul de şase luni al Ungariei la cârma UE.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a calificat misiunea de pace pe care liderul maghiar şi-a autointitulat-o în Ucraina drept o călătorie a ego-ului lui Orban. Iar prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a afirmat că totul se rezumă la o sechestrare a preşedinţiei UE.

Singura ripostă vizibilă, până în prezent, a fost promisiunea lui Kristersson de a trimite funcţionari de nivel inferior, mai degrabă decât miniştri, la reuniunile informale ale UE din Ungaria, în cursul verii, lucru pe care a spus că îl vor face şi alte cinci ţări, inclusiv Polonia.

Ambasadorii UE din 25 de ţări au folosit o reuniune cu uşile închise pentru a-şi exprima consternarea faţă de Ungaria, care nu a oferit nicio explicaţie pentru abordarea sa.

În timp ce isprăvile lui Orban au exasperat capitalele UE, se pare că acestea nu au făcut decât să-i sporească imaginea în rândul confraţilor săi de extremă dreapta. O serie de partide - în special delegaţii liderului opoziţiei franceze Marine Le Pen - s-au alăturat Fidesz-ului lui Orban în ultimele două săptămâni pentru a forma ceea ce este acum al treilea grup ca mărime din Parlamentul European.

Departe de a fi deanjat de critici, Orban savurează momentul, cu toţi ochii aţintiţi asupra următoarei sale mişcări.

UE se confruntă astfel cu o problemă binecunoscută - cum să îl ţină în frâu pe liderul maghiar rebel, care mai are 24 de săptămâni la conducerea preşedinţiei rotative.