Opinii: Harunjen a intrat deja pe făgaşul ilegalităţilor şi nu se va da jos

Plasarea lui Eduard Harunjen în fruntea Procuraturii Generale, chiar şi în calitate de interimar, a fost doar o modalitate pentru acesta de a-şi demonstra loialitatea faţă de sistem. Acum că a simţit gustul puterii, nu se va da jos, sunt de părere mai mulţi experţi.
Maria Maevschi
09.12.2016

alte articole

Eduard Harunjen, Procuror General
Eduard Harunjen, Procuror General (presedinte.md)
Maria Maevschi
09.12.2016

În opinia mai multor experţi, numirea lui Eduard Harunjen în funcţia de Procuror General nu a fost decât un proces formal şi îndeplinit în grabă. Pe de altă parte, fostul procuror municipal Diacov consideră că nu a fost în grabă. De fapt, potrivit acestuia, Harunjen ar fi fost numit încă din februarie de când ocupa funcţia de procuror general interimar, iar în toată perioada, acesta şi-a arătat loialitatea faţă de sistem.

„El a făcut ca un fel de stagiere, şi-a demonstrat loialitatea în acest termen. Chestiunile astea bat la ochi, a dovedit că este om executoriu. De ce la concurs nu şi-au depus actele procurori oneşti care au plecat din sistem, niciunul, toată lumea cunoştea demult cine va fi. Harunjen dacă era numit atunci, nu trebuia să arate că este loial, el a intrat pe făgaşul de ilegalitate şi nu se va da jos”, a menţionat Diacov în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV7.

Avocatul Vlad Gribincea a ţinut să precizeze un lucru important, în opinia lui, şi anume faptul că şeful statului, Nicolae Timofti nu putea reuşi într-un timp atât de scurt, mai puţin de 24 de ore de la terminarea concursului, să studieze dosarul. Astfel, decretul a fost semnat şi Harunjen investit, după un concurs mimat.

„Atunci când lucrurile se desfăşoară în grabă şi în acest caz este tocmai aşa, asta va trezi o nedumerire. Şi această persoană trebuia supusă unor verificări, inclusiv şi din partea SIS şi multe alte lucruri. Mai este ceva, când lucrurile se fac în grabă, acest lucru trezeşte îndoieli în privinţa oamenilor care fac acest lucru. Şi cred că în acest caz defavorizează imaginea Procuraturii. Şi când preşedintele face din deget şi cheamă procurorii la raport, nu e bine. Evident că s-a făcut în grabă, deoarece avem un preşedinte în exerciţiu pentru a-l împiedica pe noul preşedinte ales să spună ce gândeşte. Mi-aş fi dorit ca noul preşedinte să semneze acest decret. Am sperat să nu fie Harunjen pentru că nu este tocmai persoana potrivită. Procurorul general este important în sistem. Mi-am dorit ca să fie o persoană cu mai mult caracter. Harunjen nu a fost niciodată pe potrivă cu reacţiile venite, pentru mine asta este o problemă”, a specificat Mariana Kalughin, expert la Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC).

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roşioru încearcă să convingă că, totul s-a desfăşurat online şi transparent, iar semnătura preşedintelui Timofti pe decret nu a fost decât o procedură de oficializare, cu toate că se cunoaşte foarte bine că şeful statului are prerogative mai înalte.

„Vorbim despre un concurs anunţat public în data de 22 septembrie, prin etapă publică de selectare a dosarelor, apoi au fost supuşi la teste, apoi etapa de interviu. Lucrurile, şedinţele au fost transmise online. Aici au fost avizele SIS, acte mai puţin secrete, starea de sănătate şi altele, nu ştiu ce ar mai fi trebuit să verifice preşedintele ţării. Dosarul la Preşedinţie a fost depus în data de 7, la 16.30.

Am lansat un apel public ca toate persoanele interesate să ne sesizeze despre informaţia pe care o cunosc care ne-ar ajuta la desemnarea candidaţilor. Consiliul Superior al Procurorilor ar fi trebuit probabil să iniţieze şase cazuri penale pentru îmbogăţire ilicită. Cum credeţi că procuratura ar fi putut să-i verifice, sunt alte instituţii care trebuie să facă acest lucru. Candidaţii au fost supuşi poligrafului. Procedura de investire în funcţie de către preşedinte este doar o procedură de oficializare. Dosarul pe care l-am prezentat Preşedinţiei a fost complet şi preşedintele ţării nu a mai avut ce verifica”, a opinat Roşioru prin telefon.

Notabil este faptul că noul Procuror General, Eduard Harunjen a făcut parte, timp de şase luni, din Consiliul Superior al Procurorilor, organ direct responsabil de numirea procurorului.

Fostul deputat în Parlament, Grigore Petrenco a anunţat că a contestat numirea lui Harunjen până la semnarea actului de investire. Acesta a menţionat mai multe motive care l-au făcut să conteste desemnarea procurorului.

„S-a încălcat procedura de numire. Legea cu privire la Procuratură spune că Consiliul Procurorilor trebuie să aprobe un Regulament cu privire la desfăşurarea concursului. În acest caz, cum putem numi concursul legal, dacă nu a existat acest Regulament. Am mai menţionat că nu a fost aplicată Legea cu privire la poligraf, nu au fost astfel de testări, cine le-a făcut. Nu cunoaştem ce întrebări au fost puse acestor candidaţi. Procedura de investire a fost încălcată, deoarece decretul trebuia publicat în Monitorul Oficial mai întâi şi apoi depunerea jurământului. A fost încălcată Legea cu privire la Procuratură privind transparenţa în acest concurs. Nimeni nu a avut acces la etapa testărilor la poligraf”, a punctat Petrenco.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor