Opinii ale domnului Teodor Mărieş referitor la obiectivele grevei foamei
alte articole
Prin protestul iniţiat prin greva foamei, obiectivele pe care le-a urmărit dl Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, împreună cu ceilalţi membri ai asociaţiei care l-au susţinut în grevă, au fost Legea imprescriptibilităţi crimelor, Legea lustraţiei şi Legea recunoştinţei.
Legea imprescriptibilităţii a fost votată în parlament cu 172 de voturi şi a fost promulgată de preşedintele ţării. Ea este valabilă de la data publicării în Monitorul Oficial şi se referă la faptul că crimele din perioada 1945-1989 nu se mai prescriu.
Legea lustraţiei a fost votată în plenul parlamentului dar se pare că judecătorii de la Curtea Constituţională doresc să conteste anumite articole. Rămâne de văzut care sunt articolele contestate şi apoi se va proceda în continuare în funcţie de observaţiile care vor fi făcute la lege, sau dacă se fac aceste contestaţii.
Cu Legea recunoştinţei , care priveşte toată mişcarea revoluţionarilor, sunt problemele mai mari deoarece este tergiversată la Comisia juridică de 2-3 săptămâni.
Dl Mărieş a afirmat că până la 28 februarie au participat la dezbaterile în Comisia juridică şi au adus amendamente la proiectul de lege sugerate de revoluţionarii de la Timişoara,Constanţa, Cluj, Sibiu, care au fost prezentate în comisie.
După 28 februarie, după ce au ieşit din greva foamei, nu au mai fost primiţi să participe la lucrările Comisiei şi au stat pe holul unde se ţinea şedinţa în parlament. Dl deputat Mircovici, care este preşedintele Minorităţii bulgăre din România, şi senatorul Raymond Luca, care iniţial nu au dorit să schimbe legea şi să facă amendamente la lege, ulterior au propus numeroase amendamente care erau în contradicţie cu amendamentele susţinute de revoluţionari, de Secretariatul pentru problemele revoluţionarilor şi de deputaţii Comisiei juridice şi chiar preşedintele comisiei.
De fapt cei 2 parlamentari, în opinia dlui Mărieş, de fapt nu doresc să susţină legea, ci vor să nu se schimbe legea şi să rămână în forma veche.
Dl Mărieş a afirmat: “Venim cu următoarea variantă că trebuie continuat şi trebuie ca oamenii să ia bani şi să nu se fie nedreptăţit nici măcar un revoluţionar. Această diversiune ca vrem să tăiem şi să renunţăm la anumite puncte din prevederile legii vechi nu stau în picioare. Am încercat să armonizăm procentele , să avem grijă de copiii urmaşilor, de văduve, să mărim cuantumul la părinţii urmaşilor de eroi”.
Marţi a fost adoptată noua formă a Legii Recunoştinţei de plenul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.
Săptămâna viitoare urmează ca Legea recunoştinţei să fie supusă în plenul Camerei Deputaţilor.