Sacrificiul nu este niciodată în zadar

O zi care pare să fie cel puţin deosebită pentru ţara noastră, o zi istorică cum a fost numită deja... după 22 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, Camera Deputaţilor, adoptă Legea lustraţiei şi Legea imprescriptibilităţii crimelor comuniste.

Drumul către această zi a fost unul lung şi anevoios.

Chiar dacă modificată, şi după unii... „ciuntită”, Legea lustraţiei a fost adoptată de Parlamentul României. Şi totuşi, de ce au fost adoptate aceste legi tocmai acum?

Nu mă voi lansa în analize politice pentru a da un răspuns la întrebare, totuşi aş remarca un posibil răspuns, poate cel mai important: altruismul, puterea adevărată de a sacrifica de dragul unor idealuri măreţe, puterea de a-ţi pune în joc viaţa pentru un ţel înalt. Ştiu că aceste cuvinte sună ca şi când ar fi desprinse dintr-un roman cu personaje ireale sau din scenarii idealiste, dar asta numai pentru că nu le înţelegem sau le-au uitat adevărata valoare. Totuşi, probabil din mila cuiva de Sus ele ne sunt aduse uneori în faţa ochilor... trebuie doar să le vedem.

Mă refeream în paragraful anterior la membrii Asociaţiei 21 Decembrie: Teodor Mărieş, Vlad Ciobanu, Fărâmiţă Marian şi Savin Eugeniu care s-au aflat în greva foamei multe zile la rând tocmai pentru a determina adoptarea de către Parlament a legii imprescriptibilizării crimelor comunismului, legii lustraţiei şi a legii pentru eroii martiri.

Unul dintre ei declara într-un interviu acordat The Epoch Times România: „Puţine lucruri am făcut în viaţa mea cu atâta convingere cu care fac acest lucru.” Şi e adevărat, numai dintr-o inimă devotată se pot naşte astfel de acţiuni.

Astăzi, în ziua adoptării legilor, domnul Teodor Mărieş se afla în tocmai a 100-a zi de grevă a foamei, era la limita puterilor, iar potrivit medicilor decesul său poate surveni în orice clipă.

Dar noi, oamenii moderni, orbiţi de valori false, nu le mai vedem, pentru că ele nu au o prezenţă materială. Altruismul şi sacrificiul oamenilor a putut determina de-a lungul istoriei lucruri pe care o minte pragmatică nu le va putea înţelege niciodată.

Atitudinea acestor oameni în faţa morţii, puterea de a-şi risca propria viaţă pentru a conştientiza societatea românească cu privire la necesitatea acestor legi, dezvăluie principii de mult uitate.

În trecut, străbunii noştri - şi de altfel cei ai majorităţii popoarelor - cunoşteau bine unele principii autentice, după care îşi conduceau viaţa şi a căror roade le vedeau clar. Dar noi, oamenii moderni, orbiţi de valori false, nu le mai vedem, pentru că ele nu au o prezenţă materială. Altruismul şi sacrificiul oamenilor au putut determina de-a lungul istoriei lucruri pe care o minte pragmatică nu le va putea înţelege niciodată.

Sacrificiul acestor oameni de la Asociaţia 21 Decembrie a determinat astăzi adoptarea legilor de către Parlamentul României.

În trecut se ştia că pentru a obţine ceva trebuia să sacrifici, că idealurile măreţe nu pot fi atinse decât prin puterea sacrificiului. Astfel de principii au făurit suflete nobile, multe dintre ele călăuzind umanitatea, pentru ca apoi umanitatea să înceapă să le uite.

Ne sunt aduse, rar, din nou în faţă, haideţi să nu le ignorăm...