Obama a avut o întâlnire secretă cu James Comey pentru a discuta despre investigaţia privind Rusia, arată un email oficial
alte articole
Un email trimis de Susan Rice, fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe, dezvăluie faptul că fostul preşedinte Barack Obama a avut o întâlnire în Biroul Oval cu fostul director FBI James Comey şi cu fostul procuror general interimar Sally Yates, unde s-a discutat despre investigaţia legată de Trump şi Rusia. Întâlnirea a avut loc în data de 5 ianuarie 2017, cu 15 zile înainte ca Donald Trump să fie investit în funcţia de preşedinte al SUA.
Emailul contrastează puternic cu declaraţiile publice făcute de fostul preşedinte Barack Obama, care susţine că nu a fost implicat în investigaţiile FBI asupra lui Donald Trump şi Hillary Clinton.
“Nu discut cu Procurorul General despre investigaţii în curs de desfăşurare. Nu discut cu directorii FBI despre investigaţii în curs de desfăşurare. Avem o linie strictă şi întotdeauna am respectat-o. Garantez acest lucru”, a declarat Obama într-un interviu acordat în aprilie 2016 emisiunii Fox News Sunday.
De asemenea, emailul confirmă mesajele text trimise între agenţi FBI care lucrau la cazuri legate de Clinton şi Trump, mesaje care susţineau că Obama “doreşte să ştie tot ceea ce se întâmplă”.
Părţi ale emailului lui Rice (care şi-a trimis în mod bizar emailul sie-şi) au fost publicate ca parte a unei anchete desfăşurată de Comisia Judiciară a Senatului SUA privind investigaţia FBI asupra lui Trump.
Emailul fostului consilier pentru securitate a stârnit interes în rândul investigatorilor congresionali din cauza faptului că a fost trimis în ultima zi a lui Rice în funcţia sa, 20 ianuarie 2017, prezentând întâlnirea într-un cadru oarecum aparte.
“Ni se pare ciudat faptul că, printre activităţile dumneavoastră în ultimele momente ale ultimei zile ale administraţiei Obama, aţi simţit nevoia să vă trimiteţi un astfel de email neobişnuit care susţine că documentează o conversaţie ce îl implică pe preşedintele Obama şi interacţiunile sale cu FBI cu privire la investigaţia Trump/Rusia”, au scris senatorii republicani Charles Grassley şi Lindsey Graham într-o declaraţie comună.
Senatorii au cerut mai multe informaţii din partea lui Rice privind emailul, inclusiv dacă cineva i-a cerut să scrie emailul care descrie întâlnirea lui Obama cu Yates şi Comey.
Însăşi Rice, precum şi vicepreşedintele de la acea vreme, Joe Biden, se aflau de asemenea la întâlnire.
Rise a scris că Obama i-a declarat lui Comey că este hotărât să se asigure că “fiecare aspect al acestei probleme este gestionat ‘ca la carte’ de comunităţile de informaţii şi aplicare a legii”.
Totuşi, revelaţii recent au arătat că nici investigaţia asupra lui Clinton şi nici cea asupra lui Trump nu au respectat standardul.
“În ciuda afirmaţiei dumneavoastră că preşedintele Obama i-a declarat în repetate rânduri dnului Comey să continue ‘ca la carte’, au apărut întrebări substanţiale despre faptul daca oficiali ai FBI, precum şi ai Departamentului de Justiţie şi ai Departamentului de Stat, au continuat să lucreze ‘ca la carte’”, susţine scrisoarea congresională adresată lui Rice.
Mii de mesaje text obţinute de inspectorul general al Departamentului Justiţiei au dezvăluit că principalul agent FBI în cazurile Clinton şi Trump, Peter Strzok, şi un avocat FBI, Lisa Page, a avut o atitudine clar părtinitoare în favoarea lui Clinton şi împotriva lui Trump.
Unul dintre mesajele text, obţinut de Congresul SUA, dezvăluie o conversaţie între Strzok şi Page în care cei doi au menţionat o întâlnire pe care au avut-o în biroul vicedirectorului FBI de la acea vreme Andrew McCabe (acum demisionat), în cadrul căreia s-a discutat despre o “poliţă de asigurare” împotriva lui Trump în cazul în care acesta urma să fie ales preşedinte.
Acea poliţă de asigurare pare să fi fost o referire la investigaţia FBI asupra presupusei colaborări a campaniei lui Trump cu guvernul rus. Investigaţia a fost folosită iniţial, prin scurgeri selective, pentru a submina campania prezidenţială a lui Donald Trump şi, ulterior, a fost utilizată pentru a-l forţa pe proaspătul preşedinte american să se retragă din Biroul Oval prin punere sub acuzare.
Totuşi, noile revelaţii arată că investigaţia FBI a fost în mare parte bazată pe un material al democraţilor americani – cunoscut sub numele de Dosarul Steele – care a fost plătit de campania lui Clinton şi Comitetul Naţional Democrat.
Dosarul, realizat de firma Fusion GPS cu ajutorul fostului spion britanic Christopher Steele, a fost folosit de FBI pentru a obţine un mandat de supraveghere pe baza legii FISA împotriva lui Carter Page, un voluntar în campania prezidenţială a lui Trump.
Un memoriu al Comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor ce a fost publicat în 2 februarie arată că FBI şi Departamentul Justiţiei a ascuns sursa (şi finanţatorii) acuzaţiilor conţinute în dosarul respectiv în momentul în care au făcut cererea de monitorizare Curţii de Supraveghere a Informaţiilor Străine – o infracţiune penală.
Mandatul de spionare pe numele lui Page ar fi fost folosit pentru a-i spiona pe toţi cei conectaţi cu el după regula "trei verigi - three hops" a NSA, inclusiv membri ai echipei lui Trump şi persoane care cu care a avut contact pe o perioadă de cinci ani în urmă.
Scrisoarea lui Rice mai dezvăluie faptul că Obama le-a cerut lui Rice şi altora posibil să limiteze accesul administraţiei Trump la informaţii secrete legate de Rusia.
Risc pentru securitatea naţională
În cazul în care administraţiei Trump i s-a refuzat accesul la anumite informaţii secrete despre Rusia, acest lucru s-ar putea să prezinte o temere serioasă pentru securitatea naţională.
Săptămâna trecută, un fost informator al FBI, William Campbell, care, iniţial, a fost oprit să vorbească în timpul administraţiei Obama, a dezvăluit Congresului că autorităţile ruse au angajat o firmă americană de lobby, APCO worldwide, pentru a influenţa administraţia Obama.
Firma de lobby a fost de asemenea instruită să efectueze patru plăţi de câte 750.000 de dolari către Clinton Global Iniţiative, a declarat Campbell Congresului, conform ziarului The Hill. Fundaţia Clinton este cunoscută pentru aceptarea unor donaţii în schimbul traficului de influenţă, practica declanşând un scandal la Washington, dar nu şi o anchetă care să stabilească caracterul ilegal al unor asemenea metode, având în vedere că multe donaţii au fost primite pe vremea când Hillary Clinton era Secretar al administraţiei Obama.
După ce a ajuns la Casa Albă în 2009, preşedintele Obama şi secretar de stat de la acea vreme Hillary Clinton au lansat o aşa zisă strategie de “resetare a relaţiilor cu Rusia”, care a ajuns de fapt să ajute Moscova în planul său de a deveni principalul producător de uraniu al lumii - printre altele.
În 2010, administraţia Obama a aprobat un controversat acord care a oferit Rusiei un pachet majoritar de acţiuni în compania canadiană de minerit Uranium One, care la acea vreme controla 20% din capacitatea de producţie de uraniu în Statele Unite.
Administraţia Obama a încheiat de asemenea aşa zisul Acord 123, în baza căruia firmelor americane şi ruseşti le-a fost mai uşor să creeze companii mixte, mai ales în Rusia. Proiectul numit Skolkovo, a fost închis când serviciul DIA al Pentagonului a remarcat scurgeri de tehnică secretă americană către Rusia.
De asemenea, administraţia a căzut de acord asupra unui nou Tratat de Reducere a Armelor Strategice (START) cu Rusia pentru reducerea stocurilor de arme nucleare.
