O zonă liberă de schimb transatlantic până în 2015

Preşedintele Obama a demarat procesul în discursul său inaugural pentru al doilea şi ultimul său mandat "Starea Naţiunii". El a propus începerea negocierilor cu privire la o zonă liberă de comerţ transatlantic. Oficialii europeni au răspuns favorabil iniţiativei deoarece aceasta ar putea stimula cele două economii.
Preşedintele american Barack Obama, 1 ianuarie 2013 (Brendan Hoffman / Getty Images)
Valentin Schmid
01.03.2013

Preşedintele Obama a demarat procesul în discursul său inaugural pentru al doilea şi ultimul său mandat "Starea Naţiunii". El a propus începerea negocierilor cu privire la o zonă liberă de comerţ transatlantic. Oficialii europeni au răspuns favorabil iniţiativei deoarece aceasta ar putea stimula cele două economii.

Într-o declaraţie din ziua următoare, José Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a afirmat: "Sunt încântat să anunţ astăzi că Uniunea Europeană şi Statele Unite au decis să iniţieze procedurile de negociere privind semnarea unui acord inovator de liber schimb."

Oficialii din Statele Unite şi Europa speră că "Parteneriatul pentru comerţ transatlantic şi investiţii" va stimula creşterea economică şi va crea locuri de muncă pe ambele continente

"În seara aceasta vă anunţăm că vom lansa discuţii despre un Parteneriat global pentru comerţ transatlantic şi investiţii cu Uniunea Europeană - deoarece comerţul transatlantic liber şi echitabil sprijină milioane de locuri de muncă americane bine plătite", a declarat preşedintele Obama în discursul său din 12 februarie.

Comerţul liber este benefic pentru ambele părţi

Se crede că un comerţ liber, nerestricţionat de tarife, cote şi subvenţii, ar produce în general bogăţie. Creşterea economică şi locurile de muncă pot fi stimulate fără a afecta alte persoane.

O zonă comercială liberă ar reduce şi tensiunile geopolitice pe termen lung şi ar încuraja schimburile culturale. Acest lucru a fost demonstrat atât de Asociaţia Liberului Schimb din America de Nord (NAFTA) cât şi de Uniunea Europeană (care a început iniţial ca o zonă de liber schimb, după al doilea război mondial).

În ciuda urgenţei enunţate de pe ambele maluri ale Atlanticului, negocierile nu vor fi probabil uşoare. Un punct sensibil este sectorul agricol. Uniunea Europeană are o piaţă foarte bine reglementată şi subvenţionată pentru produsele agricole. Această barieră va fi greu de înlăturat din cauza intereselor şi unui proces politic lent. În plus, fermierii americani beneficiază şi ei de subvenţii de stat şi federale. Ar dura ani de zile până când ambele sectoare s-ar putea adapta la un mediu concurenţial complet liber.

Având în vedere faptul că sectorul agricol reprezintă doar o mică parte a economiei şi că negocierea este complexă, preşedintele Camerei Americane de Comerţ din Germania, Fred Irwin, a afirmat că ar fi mai bine să se excludă agricultura per total din acord.

Bariere de reglementare

Cu toate acestea, alte sectoare ar putea beneficia enorm de pe urma reducerilor de costuri. În acest moment, companiile americane şi europene trebuie de multe ori să se conformeze cu două seturi diferite de reglementări. Potrivit lui Barroso, dezvoltarea unui standard de reglementare unic ar putea scuti companiile să cheltuiască o mulţime de bani.

"Aceste negocieri vor stabili standardul - nu numai pentru comerţul şi investiţiile bilaterale viitoare (inclusiv aspectele de reglementare), dar şi pentru elaborarea unor norme comerciale la nivel mondial", a declarat Barroso. El estimează că PIB-ul Uniunii Europene ar putea creşte cu 0,5 la sută pe an.

Reprezentantul Comerţului din SUA Ron Kirk este de acord. "Comparativ cu standardele globale, tarifele noastre şi alte bariere convenţionale la importuri sunt destul de mici. Cu toate acestea există restricţii semnificative în anumite sectoare care inhibă în continuare schimburile comerciale. UE şi noi suntem de acord că aşa-numitele "aspecte din spatele frontierei" sau barierele netarifare împiedică o parte substanţială a comerţului de bunuri şi servicii", a afirmat el pentru Trade News.

Comisia Europeană trebuie în primul rând să primească permisiunea de a negocia în numele ţărilor membre. Apoi, discuţiile concrete ar trebui să înceapă în vara anului 2013. Karel de Gucht, comisarul european pentru comerţ, speră că negocierile pot fi finalizate până în 2015.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor