„Nu prea onest, dar legal”. Concurs cu interese privind selectarea judecătorului Moldovei la CEDO. Maia Sandu: Vom raporta încălcările la APCE

Comisia pentru selectarea candidaţilor la funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din partea Republicii Moldova a desemnat săptămâna trecută cei trei candidaţi care urmează să se prezinte în faţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) unde se va decide cine va reprezenta ţara în instanţă europeană.

Diana Scobioală, directoarea Institutului Naţional al Justiţiei (INJ), fostul ministru al Justiţiei Vladimir Grosu şi Nicolae Eşanu, fost viceministru şi secretar de stat în cadrul aceluiaşi minister, sunt candidaţii care au acumulat cel mai mare punctaj în urma probei de interviu.

Ziarul de Gardă a constatat însă că între candidaţi şi membrii Comisiei care i-au evaluat există mai multe legături care pot genera inclusiv conflicte de interese. Cu toate acestea, niciun membru al Comisiei nu s-a abţinut de la vot.

Candidata Diana Scobioală este fiica fostei judecătoare de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) Iulia Sârcu şi a fostului procuror Isai Sârcu. Din 2015, Scobioală exercită funcţia de directoare a Institutului Naţional al Justiţiei, fiind la al doilea mandat.

În ultimii ani în cadrul instituţiei conduse de Scobioală au avut ore mai mulţi membri ai familiei sale, inclusiv mama, tatăl şi fratele ei care activează în Procuratură. Căile candidatei Scobioală se intersectează cu mai mulţi membri ai Comisiei.

Tamara Chişcă-Doneva, preşedintă interimară a CSJ şi actuală membră a Comisiei de concurs a recunoscut că în cariera sa profesională a fost colegă cu Iulia Sârcu, mama Dianei Scobioală şi că se află într-o relaţie de cumetrie cu aceasta.

Deşi a asigurat reporterul de la Ziarul de Gardă că va informa Comisia despre relaţia sa cu mama candidatei, precizând că în cazul cererilor de recuzare, Comisia va decide dacă aceste aspecte pot influenţa rezultatele concursului în cadrul probei de interviu, nu au existat abţineri, iar Tamara Chişcă-Doneva i-a oferit Dianei Scobioală unul dintre cele mai mari punctaje (104).

Totodată, CV-ul Dianei Scobioală şi cel al membrei Comisiei Violeta Cojocaru se intersectează în anul 2002 la filiera francofonă a Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, unde Scobioală activează în calitate de lector, iar ulterior, conferenţiar universitar.

Din 2002, timp de doi ani, Cojocaru deţine funcţia de vicedirectoare a acestei filiere. Cele două s-au aflat într-o relaţie de colegialitate la aceeaşi Universitate până în anul 2020.

Între timp, activitatea celor două se mai intersectează la INJ, instituţie condusă de Diana Scobioală, unde Violeta Cojocaru a activat în calitate de formatoare. Tot aici, ambele au avut calitate de membre în cadrul Colegiului de redacţie al Revistei Institutului. Membra Comisiei a evaluat-o pe Diana cu 104 puncte, aproape de punctajul maxim.

La Universitatea de Stat (USM), începând cu anul 1998, Diana Scobioală se găseşte în relaţia de colegialitate cu o altă membră a Comisiei, Mariana Timotin care până în prezent, la fel ca şi Scobioală îşi desfăşoară activitatea didactică în cadrul instituţiei, iar din 2009 este prodecana facultăţii. Timotin a apreciat-o pe Scobioală cu 97 de puncte.

Vladimir Grosu este candidatul care, potrivit punctajului s-a clasat pe locul doi. Acesta este conferenţiar universitar şi avocat. Începând cu 2006, timp de cinci ani a exercitat funcţia de Agent Guvernamental, perioadă în care a reprezentat poziţia statului, inclusiv în dosarele ajunse la Curte în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009.

Potrivit informaţiilor din CV, activitatea candidatului Grosu se intersectează cu cea a trei membri ai Comisiei. Începând cu 1997 şi până în prezent, Grosu activează în cadrul departamentului drept penal din cadrul Facultăţii de drept a USM unde este coleg de catedră cu membra Comisiei Mariana Timotin care i-a oferit în cadrul concursului punctajul maxim 105 puncte.

Grosu a fost coleg de muncă la aceeaşi facultate cu membra Comisiei Violeta Cojocaru. Aceasta i-a oferit 103 puncte.

Totodată, Vladimir Grosu, timp de un an, în perioada 2008-2009, pe când era reprezentantul guvernamental la CEDO l-a avut în subordinea sa pe membrul Comisiei Oleg Rotari, actualul Agent Guvernamental care l-a evaluat cu 103 puncte.

Nicolae Eşanu este al treilea candidat propus de R.Moldova pentru funcţia de judecător la CEDO. Candidatul a fost timp de 11 ani cumulativ secretar de stat la Ministerul Justiţiei şi viceministru în cadrul acestei instituţii. Activitatea candidatului Nicolae Eşanu şi a preşedintelui Comisiei de concurs Fadei Nagacevschi se intersectează în noiembrie 2019, atunci când ambii îşi încep activitatea în Guvernul Chicu, unde Eşanu este numit consilier în domeniul dreptului în cabinetul Prim-ministrului, iar Nagacevschi devine ministru al Justiţiei. Eşanu a primit 99 de puncte de la Nagacevschi.

Totodată, activitatea didactică din cadrul facultăţii de drept a USM a candidatului se intersectează cu cea ale altor două membre ale Comisiei: Violeta Cojocaru, fosta decană a facultăţii şi cea a Marianei Timotin, prodecana facultăţii.

Ziarul de Gardă a mai stabilit că au existat legături şi între alţi membri ai Comisiei şi candidaţii care nu au fost selectaţi, doar că la procedura de vot nimeni nu s-a abţinut.

Fadei Nagacevschi, ministrul Justiţiei şi preşedinte al Comisiei, a fost singurul membru care a raportat la prima şedinţă a Comisiei un posibil conflict de interese, el fiind cumătru cu candidatul Vladislav Gribincea cu care au activat în cadrul Asociaţiei Jurişti pentru Drepturile Omului. Acum cei doi nu menţin relaţiile apropiate. Astfel, Comisia nu a considerat acest lucru important şi i-a permis lui Nagacevschi să-l evalueze pe Gribincea care s-a clasat pe locul 4, cu diferenţa de un punct faţă de Eşanu.

Noi trebuie să înţelegem că R. Moldova cuprinde o populaţie nu prea numeroasă, a declarat Galina Bostan, expertă anticorupţie pentru Ziarul de Gardă. Respectiv, mediul juridic, sau elita juridică a ţării, este la fel, nu prea numeroasă, deci toată lumea se cunoaşte. Din punct de vedere legal, atunci când există conflict de interese, trebuie să se abţină, deci nu încape îndoială, ar fi fost cazul să se abţină. Bineînţeles că atunci când există conflict de interese se promovează şi interesele care nu corespund interesului public.

Membrii Comisiei vizaţi în investigaţie au dat răspunsuri evazive la întrebările reporterilor de la Ziarul de Gardă, iar candidaţii selectaţi pentru funcţia de judecător la CEDO s-au arătat a fi convinşi de onestitatea membrilor Comisiei şi legalitatea şi concursului în care au fost înscrişi 11 candidaţi.

Lista celor trei candidaţi la postul de judecător la CEDO se va remite Guvernului moldovean care la rândul său o va transmite pentru consultare panelului de experţi privind candidaţii pentru alegeri în calitate de judecători ai CEDO. Ulterior, lista va fi expediată Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pentru desfăşurarea interviurilor cu candidaţii şi alegerea candidatului final la postul de judecător.

În calitate de consultant internaţional în Comisia constituită de către Guvern a fost inclus şi Pavel Abraham din România pe care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a dat afară pe motiv că are probleme de integritate. Însă, ministrul Justiţiei al socialistului Dodon, Fadei Nagacevschi a refuzat să-l înlocuiască cu „judecătoarea competentă şi corectă” Viorica Puică, desemnată de Preşedinţie, după investirea în funcţie a noului şef de stat.

Imaginea miliţianului Abraham evaluându-l pe Vladislav Gribincea e de un grotesc fără margini, a comentat Adrian Baboi-Stroe, director executiv al Platformei România 100 şi fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei în Guvernul Cioloş.

În context, Sorin Ioniţă, directorul Expert Forum de la Bucureşti a scris pe pagina sa de Facebook că „Pavel Abraham, miliţianul anilor ’80-’90, cadrist în MAI pe vremea lui Ceauşescu, apoi ciomag al PSD în Poliţie, avocat al interlopilor şi stâlp al anti-reformelor pe Antene TV, a fericit Republica Moldova ca membru în comisia care a selectat judecătorul la CEDO”.

Concursul privind selectarea judecătorilor pentru CEDO a fost organizat cu încălcări. Vom raporta aceste încălcări la APCE, a ţinut să sublinieze în cadrul unei emisiuni televizate, preşedintele Maia Sandu.

Mandatul actualului judecător din partea Republicii Moldova la CEDO, Valeriu Griţco, expiră pe 2 decembrie 2021.