Noi tensiuni în Marea Chinei de Sud. China trimite nave în teritoriul filipinez

Tensiunile din Marea Chinei de Sud s-au amplificat din nou după ce Paza de Coastă filipineză a confirmat faptul că a observat o navă de luptă a Marinei chineze la o distanţă de doar 12 până la 22 km de disputatul recif Scarborough.

Aşa cum a raportat The Diplomat, comandantul Armand Balilo, purtătorul de cuvânt al Pazei de Coastă a Filipinelor, a declarat că nava chineză a fost observată luni. Navei de război chineze i s-au alăturat două nave ale Pazei de Coastă a Chinei şi două ambarcaţiuni ale unei miliţii maritime (acestea fiind de regulă nave de pescuit care nu transportă forţe militare regulate). Reciful este revendicat atât de Filipine cât şi de Taiwan şi China, potrivit Express.co.uk.

Începând cu 2012, Beijingul şi Manila s-au aflat într-un impas, deoarece China a trimis periodic nave ale Marinei sale să patruleze în regiune.

Incidentul recent a avut loc pe fondul amplificării în ultimele luni a activităţii chinezilor în apropierea insulei Pag-asa, cel mai mare avanpost filipinez în regiune.

Preşedintele filipinez Rodrigo Duterte a cerut Chinei să renunţe la Pag-asa, la scurt timp după ce secretarul de stat american Mike Pompeo a promis că SUA va proteja Filipine împotriva “oricărui atac armat” care ar putea avea loc în Marea Chinei de Sud.

În 2013, guvernul lui Benigno Aquino al III-lea a intentat un proces împotriva Chinei la Haga cu privire la revendicările maritime excesive ale comuniştilor chinezi asupra recifului Scarborough şi a Insulelor Spratly, revendicate parţial şi de Brunei, Malaezia, Taiwan şi Vietnam.

Instanţa, care a decis în favoarea Manilei, a concluzionat că Beijingul, “prin operaţiunile vaselor sale oficiale în zona recifului Scarborough începând cu anul 2012, a împiedicat activităţile tradiţionale de pescuit ale pescarilor filipinezi la reciful Scarborough”.

Dar China nu a participat oficial la procedurile legale de la Haga.

Deşi decizia nu s-a pronunţat asupra problemei suveranităţii, administraţia Duterte nu a avansat cu aplicarea deciziei, alegând să nu pună în pericol relaţiile economice şi diplomatice.

În luna aprilie, Duterte a semnat o serie de acorduri cu China pentru investiţii chineze în valoare de 12 miliarde de dolari, care ar urma să genereze 21.000 de locuri de muncă.

Beijingul pretinde cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud – o linie comercială asiatică vitală prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari, care este revendicată, deşi nu în întregime, şi de către Taiwan, Malaezia, Vietnam, Brunei şi Filipine – şi a construit acolo insule artificiale, lucru care încalcă în mod direct textul UNCLOS (Convenţia Naţiunilor Unite asupra Dreptului Mării).

Anul trecut, administraţia preşedintelui Donald Trump a cerut regimului de la Beijing să îşi retragă toate rachetele avansate desfăşurate pe insulele disputate în Marea Chinei de Sud, aceasta fiind prima dată când a fost făcută publică o astfel de cerere, potrivit AP.

Pentagonul a dezvăluit în iunie 2018 că Beijingul a instalat rachete anti-navă şi sisteme de rachete antiaeriene, precum şi echipamente pentru bruiaj electronic, în Insulele Spratly, un grup de recife şi insuliţe localizate în apropierea Filipinelor - un aliat al SUA - pe care China le revendică şi susţine că fac parte din teritoriul său. Diverşi oficiali ai armatei au precizat că rachetele ameninţă navele de luptă şi avioanele americane care au intensificat operaţiunile de promovare a libertăţii de navigaţie în apropierea insulelor în încercarea de a contracara eforturile chinezilor de a controla peste 90% din Marea Chinei de Sud. În plus, China şi-a consolidat în mod semnificativ prezenţa militară în Insulele Paracel în ultimii ani. Imagini din satelit recente au surprins avioane de luptă staţionate pe cel puţin una dintre insule.