Noi legi Big Brother la orizont? Preşedinţia contrazice Guvernul

APADOR-CH a participat, marţi, la sediul Guvernului la o dezbatere privind principiile care ar trebui să stea la baza legiferării în domeniul securităţii, legiferare care poate aduce atingere unor drepturi fundamentale. Dezbaterea, iniţiată de Ministerul pentru Dialog Civic şi Consultare Publică, a reunit reprezentanţi ai ONG-urilor, ai instituţiilor publice din domeniile comunicaţiilor, societăţii informaţionale, justiţie, precum şi ai serviciilor de informaţii. ONG-urile prezente au avut un mesaj comun pentru transparenţa şi previzibilitatea procesului normativ.

Pe parcursul întâlnirii, reprezentanţii guvernului au dat asigurări că pe masa executivului nu există alte proiecte - exceptând proiectul de lege privind securitatea cibernetică, deja elaborat şi prezentat public de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - ci doar intenţia de a elabora alte proiecte de lege. Acestea ar avea în vedere combaterea terorismului, unul dintre proiecte incluzând şi înregistrarea cartelelor prepay, arată APADOR-CH în comunicatul de presă remis Epoch Times.

O zi mai târziu, respectiv miercuri 13 aprilie, după consultările cu partidele politice, preşedintele Klaus Iohannis a declarant că "Un prim pachet, format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătăţirea legii de combaterea terorismului. A doua lege care există şi este în proceduri guvernamentale este legea care clarifică situaţia cartelelor prepaid, şi a treia este legea care se referă la securitate informatică, aşa numita lege cybersecurity.sursa

În acest context, şi având în vedere nevoia de transparenţă şi previzibilitate a procesului de legiferare, APADOR-CH adresează Guvernului şi preşedintelui întrebarea: Există sau nu trei proiecte de legi?

În completarea acestei întrebări, APADOR-CH formulează cele ce urmează trei principii ce ar trebui să guverneze orice demers de reglementare în domeniu:

"1. Proiectele de lege care pun în discuţie raportul dintre securitate şi drepturi fundamentale necesită o dezbatere publică detaliată şi cu o durată proporţională cu complexitatea problemelor, pe baza unui calendar asumat de Guvern şi de ceilalţi decidenţi (Preşedinte, Parlament), iar nu o adoptare rapidă, netransparentă şi neprevizibilă, sub pretextul unor urgenţe ipotetice.

De asemenea, pentru proiectele de lege elaborate în materia securităţii naţionale, aici intrând şi toate speciile de legi Big Brother, este necesar ca Guvernul să solicite opinia Comisiei de la Veneţia, înainte de trimiterea lor la Parlament.

2. Orice fel de interceptare a comunicaţiilor cetăţenilor trebuie realizată de o autoritate autonomă civilă, supusă unui mecanism de control efectiv, inclusiv sub forma unui audit independent, prin care să se garanteze prevenirea şi, după caz, remedierea oricăror abuzuri.

3. Trebuie avut în vedere, la orice discuţie de acest gen, că orice măsură de supraveghere generalizată, care priveşte, nediferenţiat, întreaga populaţie (gen retenţia datelor, cartele pre-pay, înregistrare wifi) este contrară principiului proporţionalităţii, principiu statuat în mod constant atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi în jurisprudenţa CEDO şi CJUE."