Netanyahu nu reuşeşte să formeze un guvern. Israelienii vor vota a doua oară în acest an

Parlamentarii israelieni au votat cu 74 la 45, în primele ore ale zilei de joi, pentru dizolvarea Parlamentului, pavând drumul pentru noi alegeri, după ce premierul Benjamin Netanyahu nu a reuşit să formeze un guvern de coaliţie înaintea termenului limită care a expirat noaptea trecută, potrivit Reuters.

Noile alegeri din 17 septembrie, când israelienii votează pentru a doua oară în acest an, anunţă o transformare fără precedent chiar şi pentru o ţară obişnuită cu luptele interne. De asemenea, alegerile reprezintă o lovitură puternică pentru premierul Netanyahu, care a ieşit învingător în ultimele alegeri din 9 aprilie.

Votul din Parlament a avut loc miercuri după miezul nopţii, la câteva minute după expirarea termenului limită până când Netanyahu trebuia să formeze cel de-al cincilea guvern.

Haosul – cel puţin oficial – ar fi luat naştere dintr-o dispută privind înrolările militare între presupuşii aliaţi ai premierului: fostul ministru al apărării Avigdor Lieberman, un politician secular de extremă dreapta, şi partidele evreieşti ultra-ortodoxe.

Aceste partide doresc ca tinerii studenţi la religie să fie scutiţi în masă de la serviciul militar obligatoriu. Însă Lieberman şi mulţi alţi israelieni doresc ca şi aceşti studenţi să împărtăşească povara serviciului militar.

Netanyahu a denunţat disputa ca fiind un truc care aminteşte de Kafka.

În pofida noilor alegeri, premierul Netanyahu s-ar fi putut afla într-o situaţie mult mai dificilă – aceea ca preşedintele Reuven Rivlin să ceară altui politician să încerce să formeze o coaliţie de guvernare.

Pe lângă această nouă provocare, Netanyahu este acuzat de lobby în favoarea companiei de telecomunicaţii israeliene Bezeq şi pentru faptul că a promis publicaţiei Yedioth Ahronoth - una dintre cele mai mari publicaţii din ţară - că ia măsuri împotriva unui ziar rival în schimbul unei acoperiri mediatice favorabile. De asemenea, el este acuzat că ar fi primit cadouri scumpe în valoare de aproximativ 300.000 de dolari de la oameni de afaceri.

Premierul a negat acuzaţiile şi urmează ca, în luna octombrie, în timpul unei audieri de dinainte de proces, să îşi prezinte argumentele împotriva oricărei inculpări.

În plus, noile alegeri ar putea complica eforturile SUA de a promova planul de pace al preşedintelui Donald Trump în conflictul israeliano-palestinian. Chiar înainte ca planul să fi fost anunţat, palestinienii l-au criticat ca fiind o lovitură dată speranţelor lor de a crea un stat independent.

Echipa Casei Albe ce a iniţiat propunerea, din care face parte ginerele lui Trump, Jared Kushner, se află în Orientul Mijlociu pentru a obţine suport pentru un “workshop” economic în Bahrain care va avea loc luna următoare cu scopul de a încuraja investiţiile în Cisiordania şi Fâşia Gaza.

Grupul a sosit miercuri în Israel şi plănuieşte să se întâlnească cu Netanyahu joi.

Un alt semn al dorinţei puternice a lui Netanyahu de a-şi păstra funcţia de premier este faptul că Partidul Laburist de centru-stânga a declarat că i s-a oferit şansa – dar a refuzat – de a se alătura unei coaliţii conduse de Likud, partidul premierului. Likud, care a susţinut mult timp că doreşte să conducă un guvern puternic de dreapta, nu a negat şi nici nu a confirmat remarcile laburiştilor.

Ales pentru prima dată la sfârşitul anilor 1990, Netanyahu s-a aflat la putere în ultimul deceniu.

Ultimele alegeri s-au încheiat cu o confruntare strânsă între Netanyahu şi Benny Ganz, fost şef al forţelor militare ale Israelului fără experienţă pe scena politică.

Lieberman, care a demisionat din funcţia de ministru al Apărării în noiembrie 2018 în semn de protest faţă de ceea ce el a descris a fi o forţă militară israeliană insuficientă în lupta cu militanţii Hamas din Gaza, a negat acuzaţiile că intenţia sa reală a fost aceea de a-l alunga de la putere pe Netanyahu şi de a conduce o “tabără naţională”.