Neprivatizarea CFR Marfă, al patrulea eşec din ultimul an

Contractul de vânzare-cumpărare a 51% din acţiunile CFR Marfă, semnat pe 2 septembrie între Ministerul Transproturilor şi Grup Feroviar Român, câştigătorul licitaţiei, s-a anulat luni, 14 octombrie, din cauza neîndeplinirii condiţiilor suspensive din document în intervalul de 60 de zile alocate procesului de privatizare.

CFR Marfă a fost scoasă iniţial la privatizare în luna aprilie. Doar trei companii s-au înscris în cursă: Grup Feroviar Român (GFR), asocierea dintre Transferoviar Grup şi fondul de investiţii austriac Donau-Finanz şi compania americană OmniTRAX. Pentru că nu au depus toate actele necesare, nu au reuşit să treacă în etapa următoare, iar procedura de privatizare a fost reluată. Ulterior, autorităţile au relaxat condiţiile de participare, solicitându-le companiilor o cifră de afaceri de cinci ori mai mică faţă de pragul iniţial de 100 de milioane de euro. La a doua încercare de privatizare s-au înscris în competiţie aceleaşi trei companii, iar ofertele le-au fost acceptate.

Cu toate acestea, OmniTRAX a fost descalificată, iar consorţiul Transferoviar Grup şi Donau-Finanz s-a retras din competiţie. Astfel, singurul ofertant pentru CFR Marfă a rămas Grup Feroviar Român. Pe 20 iunie, acesta a fost declarat câştigător, cu o ofertă de 202 milioane de euro.

Imediat după acest eveniment, Relu Fenechiu şi-a pierdut funcţia de ministru al Transporturilor, condamnat la cinci ani de închisoare cu executare într-un dosar de corupţie. Interimatul a fost preluat de premierul Victor Ponta.

La jumătatea lunii august, Guvernul a publicat principalele condiţii din contract, iar documentul a fost semnat pe 2 septembrie.

GFR a plătit 30 de milioane de euro din suma asumată (o garanţie de 10 milioane de euro şi un avans de 20 de milioane de euro), urmând ca plata finală să fie făcută luni, 14 octombrie.

La sfârşitul lunii septembrie, compania CFR Marfă avea pierderi de aproape 140 de milioane lei.

Aceasta este a patra privatizare eşuată în ultimul an. Statul a scos la privatizare, fără succes însă, combinatul chimic Oltchim, operatorul de servicii poştale Poşta Română şi producătorul de cupru Cuprumin. Niciuna dintre societăţile de stat nu a fost vândută. În cazul Oltchim, cel desemnat câştigător, Dan Diaconescu, nu a putut face dovada faptului că dispune de banii necesari pentru a cumpăra combinatul vâlcean. Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim Râmnicu-Vâlcea, după ce a oferit 203 milioane de lei (45 de milioane de euro), cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat. Dar nu a mai intrat în posesia combinatului, pentru că nu a plătit statului suma la care s-a angajat. După acest eşec, statul nu a mai avansat un termen concret pentru privatizarea combinatului chimic. În plus, la începutul acestui an, Oltchim a intrat în insolvenţă, având datorii record de 800 de milioane de euro.

Referitor la Cuprumin, canadienii care au câştigat licitaţia, Roman Copper, au dat statul român în judecată, acuzând Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) că “a încetat unilateral discuţiile” cu firma canadiană. La rândul său, Poşta Română, nu şi-a găsit un investitor interesat, iar vânzarea companiei a fost oprită, pentru o vreme.

De menţionat este că toate aceste privatizări au fost asumate în faţa Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale. Şi, chiar dacă niciuna nu s-a concretizat, autorităţile par a fi destul de liniştite, pentru că înţelegerile asumate în faţa organismelor internaţionale au fost atinse: nu contează că societăţile de stat nu au fost privatizate, atâta timp cât obiectivele presupuneau numai scoaterea acestora la vânzare, nu şi o reuşită în acest sens.