Naziştii aveau dreptate: O “zonă fierbinte” detectată sub Antarctica

Andrew Lloyd, absolvent al Universităţii Washington din St. Louis, a ajutat la instalarea seismometrelor de cercetare în West Antarctic Rift System şi în Marie Byrd Land în vara australă 2009-2010. Apoi, el s-a întors la sfârşitul anului 2011, a călătorit cu snowmobilul peste 1.600 km şi a locuit într-un cort Scott, pentru a colecta datele preţioase.

Este pentru prima dată când seismologii au fost capabili să trimită instrumente suficient de rezistente care să funcţioneze iarna în această parte a continentului îngheţat.

Echipa a folosit înregistrările realizate de seismometre privind reverberaţiile cutremurelor de pământ din perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2012 pentru a crea hărţi ale frecvenţelor seismice de sub fisura tectonică. O analiză a hărţilor a fost publicată în Journal of Geophysical Research: Solid Earth.

Nu a fost surprinzător faptul că hărţile arată o masă gigantică de rocă supraîncălzită la aproximativ 96 km sub Muntele Sidley, ultimul dintr-un lanţ de munţi vulcanici în Marie Byrd Land, situat la un capăt al secţiunii transversale.

Mai surprinzător, hărţile au dezvăluit roca încălzită de sub Groapa Subglaciară Bentley, un bazin adânc aflat la celălalt capăt al secţiunii transversale.

Groapa Subglaciară Bentley face parte din West Antarctic Rift System (Sistemul de Fisuri din Vestul Antarcticii) şi roca fierbinte de sub regiune indică faptul că această parte a sistemului de fisuri a fost activă destul de recent.

Sursă de căldură

Muntele Sidley, cel mai înalt vulcan din Antarctica, se află aşezat direct deasupra unei regiuni fierbinţi din mantaua Pământului, susţine Lloyd. Muntele Sidley este cel mai sudic munte într-un lanţ de munţi vulcanici din Marie Byrd Land, o regiune montană în care sunt vulcani şi care este situată în apropierea coastei de vest a Antarcticii.

“O serie de vulcani indică faptul că ar putea exista o sursă ascuns de căldură sub placa tectonică”, susţine Doug Wiens, profesor de ştiinţe planetare şi ale Pământului şi coautor al lucrării “Vulcanii au apărut pe un [singur] rând pe măsură ce placa s-a deplasat deasupra acestuia”.

“Dar nu este încă prea clar dacă acest lucru se întâmplă aici. Credem că ştim în care direcţie se mişcă placa, dar lanţul vulcanic se deplasează într-o direcţie diferită şi alte două lanţuri vulcanice suplimentare sunt orientate de asemenea în alte direcţii”, a adăugat el.

Deşi forma zonei fierbinţi nu este suficient de bine definită, este clar faptul că există un flux de căldură la baza fâşiei de gheaţă din această zonă, a menţionat Wiens.

Cel mai jos punct de pe Pământ

Dar cel mai interesant aspect, susţine Lloyd, este descoperirea unei zone fierbinţi sub Groapa Subglaciară Bentley.

Bazinul face parte din West Antarctic Rift System, care este adiacent cu Munţii Transantarctici, de-a lungul cărora continentul a fost extins şi subţiat.

Vechea stâncă din estul Antarcticii se ridică cu mult deasupra nivelului mării, dar la vest de Munţii Transantarctici extinderea a provocat o fisură în scoarţă, o mare parte din ea aflându-se la un kilometru sub nivelul mării.

Deoarece Fisura din Vestul Antarcticii este ascunsă, se ştie mult mai puţin despre ea decât despre celelalte sisteme de fisuri renumite, precum Fisura Est-Africană sau Fisura Rio Grande în SUA.

“Nu am ştiut ce vom găsi sub bazin. Putea fi ceva vechi şi rece. Nu am detectat niciun cutremur de pământ, aşadar nu credem că fisura este activă în prezent, dar căldura sugerează că fisurarea s-a oprit destul de recent”, a declarat Wiens.

În timp ce fluxul de căldură care trece prin scoarţa Pământului a fost măsurat în cel puţin 34.000 de puncte diferite de pe cuprinsul globului, în Antarctica [acest flux] a fost măsurat în mai puţin de 12 puncte. În iulie 2015, savanţii au raportat că fluxul de căldură într-unul din acest puncte a fost de 4 ori mai ridicat decât media globală.

De atunci, savanţii s-au întrebat de ce nivelul a fost atât de ridicat. “Extinderea recent înregistrată în Groapa Subglaciară Bentley ar putea explica aceste date”, susţine Wiens.

Următoarea mare problemă, a declarat el, este aceea de a înţelege structura existentă dedesubtul gheţarilor Thwaites şi Pine Island, care sunt situaţi mai aproape de linia de coastă decât de Groapa Subglaciară Bentley. Aceşti doi gheţari au fost descrişi ca “punctul slab” al fâşiei de gheaţă deoarece creşterile în fluxul de gheaţă de acolo ar putea teoretic să cauzeze dezintegrarea rapidă a întregii fâşii de gheaţă din vestul Antarcticii.

În timpul sezonului arctic 2014-2015, Lloyd a ajutat la instalarea unui număr suplimentar de 10 staţii seismice care, împreună cu seismometrele instalate de britanici, vor ajuta la cartografierea acestei regiuni cheie.