NATO vrea să contracareze aventurile lui Putin în est

Avioane de vânătoare F-16
Avioane de vânătoare F-16 (Michel Porro / Getty Images)

În timp ce UE ezită să intervină în planurile de expansiune ale lui Putin, NATO ia în calcul măsuri "pentru o mai mare deschidere către Estul Europei". Conform publicaţiei Spiegel online, care a intrat în posesia unui document confidenţial NATO, alianţa pregăteşte un catalog de măsuri "cu urmări practice pentru impulsionarea relaţiilor cu Armenia, Azerbaidjanul şi Republica Moldova".

NATO transmite un mesaj limpede către ruşi: „aliaţii sunt datori să asigure integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului şi Republicii Moldova” se afirmă în document.

Conform documentului confidenţial obţinut de Spiegel, scopul pe termen scurt al NATO este „asigurarea stabilităţii în Est în contextul actual”.

După celebrul "F... the EU" al Victoriei Nuland, NATO s-a mobilizat şi vine cu propuneri concrete care să le arate ruşilor că nu pot face tot ce vor pe teritoriul fostei URSS. În document se "vorbeşte" despre cooperarea militară a Alianţei cu cele trei state, fiind prevăzute exerciţii militare comune şi training asigurat de specialişti NATO.

În document sunt detaliate măsuri specifice de sprijin pentru fiecare ţară. În ceea ce priveşte Republica Moldova, NATO îşi propune creşterea vizibilităţi sale, mergând pe linia deschisă în decembrie de vizita lui John Kerry la Chişinău, imediat după summitul de la Vilnius, unde Moldova a optat pentru UE, iar Ucraina (sau mai exact Ianukovici) pentru Kremlin.

NATO le va arăta ruşilor că şi-a întins aripile protectoare asupra Moldovei trimiţând un ofiţer de legătură la Chişinău. De asemenea, Chişinăul ar urma să participe şi la corpul de reacţie rapidă - aşa numita NATO Response Force.

Conform documentului publicat de Der Spiegel, în Azerbaidjan, ţară bogată în resurse, eforturile SUA s-ar concentra pe training militar şi pe cooperare sporită în domeniul securităţii cibernetice şi energetice. La Vilnius, Azerbaidjanul s-a rezumat la a semna un acord de facilitare a eliberării vizelor cu Uniunea Europeană, acordul de readmisie şi parteneriatul pentru mobilitate vor fi semnate "la o dată ulterioară".

În Armenia, ţară care a declinat parafarea acordului cu UE la presiunea Rusiei, eforturile s-ar concentra pe training militar.

Armenia, Azerbaidjanul şi Republica Moldova ar urma sa fie încurajate să participe şi la proiectele Smart Defence ale NATO, care prevăd achiziţionarea de echipamente militare şi utilizarea acestora în comun pentru a spori eficienţa capacităţilor de apărare. Un exemplu de proiect Smart Defence este patrularea în comun a spaţiului aerian din ţările baltice.

Se pare că toate statele membre sunt de acord cu pachetul de măsuri menţionat în raportul obţinut de SPIEGEL Online. În ceea ce priveşte chestiunea unei eventuale extinderi NATO către est, părerile sunt împărţite.

Dacă secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, se pronunţă indirect favorabil unui asemenea scenariu, afirmând că fiecare stat care promovează valorile Alianţei şi care poate contribui la siguranţa nord-atlantică „poate cere aderarea la NATO”, în schimb Germania, ţara care dă direcţia în UE, vede altfel lucrurile. „Deocamdată această (extinderea NATO, n.r.) nu se află pe lista noastră de obiective obligatorii”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului de la Berlin, declaraţie previzibilă în condiţiile în care Angela Merkel a decis să trateze Rusia, furnizorul major de gaze naturale al ţării, cu "mănuşi".

Comerţul dintre Rusia şi Germania s-a ridicat numai în anul 2013 la 76 de miliarde de euro. Peste 6.000 de companii germane desfăşoară afaceri cu cele ruseşti iar volumul total al investiţiilor germane în Rusia se ridică la aproximativ 20 de miliarde de euro. În acelaşi timp, 300.000 slujbe din Germania depind de relaţia economică cu Rusia, context în care, săptămâna trecută, în timp ce tancurile Rusiei erau comasate la graniţa Ucrainei, Angela Merkel declara într-o conferinţă de presă: "Criza din Ucraina ar trebui rezolvată prin metode politice, fără a impune sancţiuni economice împotriva Rusiei.