Zece ani de la aderarea la NATO: Ceremonie la Cotroceni cu Victor Ponta absent

Traian Băsescu, preşedintele României
Traian Băsescu, preşedintele României (Epoch Times România)

La Palatul Cotroceni a fost organizată luni, începând cu ora 11.00, o ceremonie dedicată împlinirii a zece ani de la intrarea României în NATO. La eveniment au luat parte, alături de preşedintele Traian Băsescu, şi foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, precum şi Ministrul Apărării, Mircea Duşa, Ministrul de interne, Gabriel Oprea, directorul SRI, George Maior, şeful STS, Marcel Opriş, preşedintele CCR, Augustin Zegrean etc. La ceremonie au mai luat parte militari şi ambasadori.

Marele absent a fost Victor Ponta, care a refuzat să ia parte la eveniment. Luni dimineaţa, premierul a declarat că nu va lua parte la o ceremonie "transformată" într-o petrecere a lui Băsescu, în condiţiile în care preşedintele nu are niciun merit pentru intrarea României în NATO. Nici preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea şi "dizidentul" liberal Călin Popescu Tăriceanu nu au luat parte la ceremonii.

Reamintim că, la 29 martie 2004, în timpul mandatului lui Emil Constantinescu, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul NATO.

Emil Constantinescu, preşedintele în al cărui mandat a avut loc aderarea, a rememorat momente cheie pentru aderarea României la NATO.

În contextul în care România asistă, la 10 ani după aderare, la agresiunea Federaţiei Ruse la adresa Ucrainei, Emil Constantinescu a evocat momentul în care după ajungerea la un acord între forţele NATO şi Rusia, Rusia a întreprins o acţiune militară în Iugoslavia, ocupând aeroportul din Pristina.

"După ajungerea la un acord între forţele NATO şi Rusia, Rusia a întreprins o acţiune militară, nici până astăzi lămurită, trupele ruseşti au ocupat aeropoirtul din Pristina. Am luat atunci hotărârea unipersonală şi fără a cere aprobarea cuiva de a anula dreptul de survol, invocând o întârziere de 40 de minute a avionului - conform acordului nu trebuia ca 2 avioane să se afle în spaţiul aerian. A fost o decizie extrem de riscantă, a fost cuplată cu hotărârea ca uriaşul avion rusesc care transporta arme să fie escortat. Această hotărâre extrem de riscantă avea un istoric. Era pentru prima dată când li se spunea că trebuie să părăsească teritoriul. În mod neaşteptat, conducerea Rusiei a acceptat această decizie. Peste 2 săptămâni, premierul Rusiei, Stepasin, în prezenţa presei, la o întâlnire în apartamentul meu din Salzburg, şi-a cerut scuze că nu a fost respectat orarul avioanelor. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat Parteneriatul strategic dintr SUA şi România, lansat la Bucureşti în 1997, semnat de Bill Clinton şi mine. Acest parteneriat strategic plasa România pe o linie alături de Turcia, Polonia şi Israel, a declarat fostul preşedinte Constantinescu.

După discursurile lui Ion Iliescu şi al lui Emil Constantinescu, a luat cuvântul şeful statului, cu un discurs omagial:

La moment aniversar, Traian Băsescu a apreciat că, la zece ani după aderare, moment ce coincide cu 65 de ani de la crearea Alianţei, ţara noastră "a valorificat eficient dobândirea acestui statut de membru NATO" atingând cel mai înalt nivel de securitate din întreaga ei existenţă.

"Calitatea de membru NATO nu este un dat, vine cu o sumă de responsabilităţi" precum susţinerea democraţiei, a libertăţii individuale, a supremaţiei legii şi a pieţei libere, a atras atenţia Băsescu, subliniind că "respectarea consecventă a acestor principii e prima garanţie a funcţionării apărării colective în Alianţă."

Şeful statului a reamintit că România ia parte la operaţiunile NATO prin soldaţii trimişi în Afganistan şi Kosovo iar prin dezvoltarea componentei scutului antirachetă NATO, va beneficia întregul teritoriu aliat din Europa.

Traian Băsescu a mai declarat că, în ultimii ani, politica României a fost una a "uşilor deschise" şi a condamnat poziţia Rusiei faţă de Ucraina: "Nu e acceptabil în secolul 21 ca utilizarea forţei armate să redevină instrument în atingerea obiectivelor politice sau ca spectrul războiului să revină ca ameninţare la adresa cetăţenilor şi a statelor", a afirmat preşedintele.

Participanţii la ceremonia organizată la Cotroceni au ţinut un moment de reculegere în memoria militarilor căzuţi în teatrele de operaţiuni. După deschiderea ceremoniei, pe un ecran amplasat în Sala Unirii a Palatului Cotroceni au rulat imagini cu militarii care au murit în teatrele de operaţiuni.